Conferinţă internaţională privind combaterea sărăciei profunde la Miercurea Ciuc

Romii, o comunitate controversată. Sărăcia extremă, excluziunea socială şi discriminarea continuă să fie obstacole majore în promovarea incluziunii celei mai mari comunităţi din Europa

Conferinţa a fost organizată de Consiliul Judeţean Harghita, în parteneriat cu Institutul pentru Studierea Minorităţilor Naţionale, Asociaţia Serviciul de Ajutor Maltez, Caritas Alba Iulia, Municipalitatea Miercurea Ciuc şi Universitatea Sapientia, în cadrul Programului INTERREG „Dream Road”, prin care se doreşte incluziunea socială a comunităţilor marginalizate şi dezvoltarea competenţelor acestora. Incendiul devastator izbucnit în ianuarie în comunitatea de romi de la Şumuleu-Ciuc a conferit actualitate tematicii. Pe parcursul celor trei zile dedicate evenimentului, peste 60 de specialişti din Bucureşti, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe şi din Ungaria au prezentat cercetări sondaje şi propuneri în domeniu, abordând între altele, situaţia romilor din România, marginalizarea lor socială şi tehnicile restaurative în incluziunea socială. Lucrările Conferinţei internaţionale privind combaterea sărăciei profunde desfăşurată la Miercurea Ciuc au fost urmărite online de specialişti din Cehia, Finlanda, Ungaria şi din alte state europene care au derulat proiecte în mediul social.

Percepţia publică faţă de romi

Datele unui sondaj de opinie, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) în iunie anul trecut şi prezentat în cadrul conferinţei, arată că unul din trei cetăţeni ai României este tolerant faţă de romi. În vreme ce minoritatea „progresistă” acceptă diversitatea şi toleranţa, aproape 30% dintre respondenţi consideră că „romii sunt periculoşi, au prea multe drepturi, statul poate utiliza violenţa împotriva lor, iar discriminarea şi discursul urii faţă de aceştia nu ar trebui pedepsite”. Un procent cuprins între 30-40% din public este oscilant, adoptând, în funcţie de context, fie o atitudine tolerantă faţă de romi, fie una romofobă.

Gradul de neîncredere în etnicii romi este ridicat (peste 2/3 dintre respondenţi), ei fiind asociaţi, între altele, cu „hoţia, neseriozitatea, înşelătoria, lenea”, ş.a.m.d.

Pe de altă parte, datele sondajului relevă că interacţiunea cu romii influenţează nivelul de încredere. Cei care au comunicat şi au stabilit diferite conexiuni cu membrii acestei etnii au manifestat o încredere de trei ori mai mare (32%) decât cei care nu au interacţionat cu ei (10%).

Potrivit celor care studiază fenomenul, percepţia negativă a romilor şi nivelul scăzut de încredere nu exclud recunoaşterea discriminării lor. Mulţi dintre ei se confruntă în continuare cu sărăcia extremă şi cu excluziunea socială profundă, motiv pentru care Strategia Europa 2020, acordă o atenţie sporită atât combaterii pauperităţii, cât şi accesului deplin al romilor la locurile de muncă, cel din urmă fiind considerat esenţial pentru promovarea incluziunii sociale.

Prezentul…

…nu aduce schimbări notabile în ceea ce-i priveşte pe romi. Pentru că problemele cu care se confruntă aceştia – izolarea, condiţiile de viaţă precare, discriminarea pe piaţa muncii şi nu în ultimul rând nivelul de educaţie scăzut – sunt complexe şi rezolvarea lor impune o abordare integrată.

Cooperarea autorităţilor publice naţionale, regionale şi locale cu membrii comunităţilor de romi pro-schimbare, care doresc să se implice activ, exprimă esenţa proiectului Dream Road, susţinut de Programul transnaţional INTERREG, în care şi CJ Harghita este partener. Alfabetizarea funcţională a romilor, implementările pilot în dezvoltarea laboratoarelor de învăţare colaborativă sprijinite de computer, învăţarea practică şi accesul digital pentru a obţine abilităţi şi know-how, pentru a funcţiona ca membrii egali ai societăţii, precum şi înlăturarea barierelor pe piaţa muncii le-ar schimba radical viaţa copiilor şi tinerilor romi. Şi prin ei, a întregii comunităţi din care fac parte.

„De când mă ocup cu comunităţile marginalizate, întotdeauna am spus că avem nevoie de colaborare. (…) Când am rostit cuvântul de bun-venit, au fost lângă mine nişte copii; pentru aceşti copii trebuie să ne alăturăm unul lângă celălalt, nu din raţiuni politice, economice, ci pentru ei, pentru copii. Nu-i indiferent dacă peste câţiva ani vor trăi demn, sau vor trăi cu o grămadă de frustrări. Copiii au mintea şi sufletul curate, dar dacă întotdeauna folosim un discurs discriminatoriu, dacă vom continua să ne urâm între noi, aceşti copii nu vor fi oameni demni, nu vor fi cetăţeni folositori ai comunităţilor şi din acest punct de vedere este foarte important ce s-a întâmplat în ultimele zile în judeţul Harghita”, a declarat, la finalul Conferinţei internaţionale, Lóránd András, coordonatorul Grupului de lucru al Consiliului Judeţean Harghita privind sărăcia profundă.

Importanţa educaţiei şi efectele ei benefice sunt vizibile în cazul unei părţi a comunităţii de romi de la Şumuleu, greu încercată în urma incendiului devastator produs la începutul anului şi cazată vremelnic la Arena Erőss Zsolt. Îndrumată şi supravegheată continuu, a învăţat şi s-a obişnuit să trăiască după un program care implică igiena constantă, micul dejun, frecventarea cursurilor şcolare, munca în echipă, prânzul, efectuarea curăţeniei zilnice, participarea la activităţi comune, urmate de cină şi rugăciune.

„La ei se vede schimbarea, colegii care lucrează zilnic cu romii de la Şumuleu cazaţi temporar la Sala de Sport, mi-au spus că atunci când lucrează cu comunităţi segregate, le trebuie ani întregi să aibă rezultatele la care au ajuns cei de la Şumuleu în patru luni. Deja copiii şi adulţii se comportă altfel. Dar eu cred că ei nu au nevoie numai de învăţarea noastră, ei au nevoie mai ales să-i înţelegem: cum trăiesc ei, ce fel de valori au ei. Nu trebuie să ne spună nimeni cum să trăim, integrarea nu este un proces bun, mai degrabă incluziunea socială, punerea umăr lângă umăr cu ei este un lucru benefic”, consideră Lóránd András.

Însă îmbunătăţirea legislaţiei în privinţa romilor, obiectivele europene comune asumate în materie de integrare a lor şi toate alocările de fonduri, nu valorează doi bani în lipsa voinţei de schimbare şi de adaptare a celor vizaţi la cerinţele actuale. Toate eforturile de a le înţelege şi respecta cutumele, modul de trai, de gândire, determinarea a ceea ce funcţionează şi ce nu în cazul lor, de a aduce o îmbunătăţire concretă în vieţile romilor şi de a le oferi copiilor acestora şanse egale, vor fi fost făcute în van.

După-amiezile au fost alocate atelierelor de lucru, iar serile au adus în atenţia participanţilor şi organizatorilor cultura romilor care trăiesc în Harghita.

Suita programelor culturale-artistice s-a încheiat sâmbătă, cu vernisajul Expoziţiei de fotografie „Jăraticul sufletului” la Galeria de Artă aflată la parterul consiliului judeţean şi cu prezentarea câtorva dintre meşteşugurile tradiţionale ale comunităţii rome, sub coloanele Palatului Administrativ.

Oaspeţii veniţi la conferinţă, dar şi localnicii încurajaţi de vremea bună să facă o plimbare prin centrul oraşului, au privit, curioşi, cum prind formă coşuri rezistente din nuiele elastice de răchită, sau chiar delicate împletite din paie de cereale, diferite ornamente, suporturi preţios lucrate, chiar şi garduri ornamentale din crenguţe de răchită.

Nu puteau lipsi faimoasele fuste plisate, în culori vibrante, piesa de rezistenţă a costumului tradiţional al femeilor rome. Aflăm de la cele trei expozante, a căror demonstraţie a atras zeci de curioşi, că pentru această piesă vestimentară se folosesc între 10 şi 20 de metri de material, în funcţie de cât de zveltă sau de bine dezvoltată este talia purtătoarei, conţine între 300 şi 500 de pliuri perfect egale, aşa încât marginea de jos a fustei să fie paralelă cu solul. Au ţinut să precizeze că materialele din care se confecţionează fustele sunt aduse din ţările arabe, din China, India şi din Polonia. Şi dacă vă închipuiţi că o fustă tradiţională romă este ieftină, vă înşelaţi: cea mai mică măsură costă în jur de 100 de euro, iar măsurile mai mari pot ajunge şi la 500 de euro.

Două viori şi un contrabas, prind viaţă în mâinile virtuozilor muzicii populare şi lăutăreşti, pe care o interpretează cu talent înnăscut şi pasiune. Bizar, îmi vin în minte, ascultându-i, frânturi din relatarea întâlnirii celebrului pianist Franz Liszt cu Barbu Lăutaru, starostele lăutarilor din Moldova. Tulburătoare este muzica lăutărească autentică, valoroasă şi ispititoare ca un vin vechi, păstrat pentru ocazii speciale.

„În secolul XXI trebuie să preţuim fiinţa umană, să descoperim calităţile şi valorile ei. Când vorbim despre comunităţi, nu putem spune că una este mai presus de cealaltă – despre asta vorbeşte antropologia culturală şi alte ştiinţe – fiecare comunitate îşi creează relaţiile şi valorile care o ajută să funcţioneze. La fel şi comunităţile rome. Discriminarea şi netematizarea acestei probleme a dus la formarea unor prejudecăţi, care provin din necunoaştere şi neînţelegere. Dacă ne străduim să aducem mai aproape cultura şi valorile lor, contribuim la înţelegerea a ceea ce reprezintă ei. Noţiunea de toleranţă intră în vocabularul oamenilor şi eu cred că asta este normalitatea”, a conchis Ferencz Angela, conducătoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii