La 10 ani de la apariţie Romanul „Muntele Bălai”, o poveste romanţată despre descoperirea cuprului în oraşul Bălan, a fost reeditat | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 21 octombrie 2020
Home » Cultură »
La 10 ani de la apariţie
Romanul „Muntele Bălai”, o poveste romanţată despre descoperirea cuprului în oraşul Bălan, a fost reeditat
<h5><i>La 10 ani de la apariţie</i></h5> Romanul „Muntele Bălai”, o poveste romanţată despre descoperirea cuprului în oraşul Bălan, a fost reeditat

La 10 ani de la apariţie
Romanul „Muntele Bălai”, o poveste romanţată despre descoperirea cuprului în oraşul Bălan, a fost reeditat

La Editura Eurocarpatica, recent, a apărut ediţia a doua a romanului de istorie romanţată „Muntele Bălai”, scris de ieşeanul Mihai Constantinescu, la zece ani distanţă de când a văzut prima dată lumina tiparului. În „Muntele Bălai”, autorul spune povestea descoperirii cuprului în oraşul Bălan, de către păstorul valah Ion Oprea, care a găsit „strugurele de aur”, însă depăşeşte acest cadru şi surprinde destinele românilor şi secuilor, durerile, dramele şi greutăţile lor, relaţia dintre ei din urmă cu mai bine de 200 de ani.

„Pornind de la legenda locală privitoare la descoperirea zăcământului de cupru de la Bălan, judeţul Harghita, autorul dezvăluie un crâmpei din viaţa românilor şi secuilor din secolul al XVIII-lea. Începutul mineritului la poalele Munţilor Hăşmaşului aduce cu sine evenimente şi întâmplări inedite, pline de dramatism. Ele reflectă realităţi sociale triste, destine de oameni simpli, români şi secui, truditori pe domeniul seniorial sau în mină, uniţi prin soarta comună în lupta pentru existenţă. (…) Viaţa cotidiană a românilor şi secuilor pune în evidenţă buna lor înţelegere, solidaritatea socială şi comuniunea intereselor în faţa greutăţilor vieţii. (…) Bălanul s-a născut din comoara zăcământului de cupru şi riscă să moară fără cupru. Aşa cum au murit şi Ionu’ lu’ Oprea, şi Simina, şi Toader Bârsan, şi popa Neculai, şi Palli baci, şi judele sătesc Palfi, şi atâţia, atâţia alţii. A rămas în urma lor doar această poveste tragică, spusă cititorului cu toată dragostea autorului faţă de meleagurile pline de farmec şi istorie de la izvoarele Oltului şi Mureşului, înstăpânite trainic în inima Ţării Româneşti” – spune col. (r.) Mihai Constantinescu încă de la începutul romanului, în Argument.

Prefaţa celei de a doua ediţii a romanului este semnată de profesoara de istorie Rodica Roman, fosta directoare a Liceului Tehnologic „Liviu Rebreanu” din Bălan. „Spiritul analitic al autorului aduce în faţa cititorului un fragment de viaţă autentică, reconstruind un timp personal subiectiv, dar şi unul supus timpului istoric. Elementele de istorie locală reprezintă unul din mijloacele care se folosesc pentru înţelegerea fenomenelor social-economice şi politice care au avut loc în decursul veacurilor în istoria poporului nostru. Credem că domnul Mihai Constantinescu a contribuit cu multe informaţii la conturarea istoriei locale.Reconstituirea istoriei Bălanului pe baza izvoarelor nescrise şi scrise face obiectul lucrării Muntele Bălai. (…) Pentru că autorul a vrut să ştim cât mai multe despre istoria acestor locuri, a folositistoria învăţată, presa, statistica, arhivele, literatura de specialitate, opere literare, interviul şi chiar legendele locale”, arată prof. Rodica Roman.

Autorul volumului de faţă, în Cuvântul înainte la cea de a doua ediţie a romanului, aminteşte că de la apariţia istoriei romanţate a „descoperirii cuprului în arealul Muntelui Bălan, din judeţul Harghita (2010), s-au scurs 10 ani, timp în care urmele exploatării miniere de odinioară au dispărut una câte una, rămânând ici şi colo câte o relicvă aducătoare aminte de zbuciumul oamenilor din adâncuri, care, rând pe rând, s-au scurs şi ei tiptil-tiptil în templul liniştii depline a tărâmului Veşniciei”.

„Cartea Muntele Bălai a trezit interesul multor foşti sau actuali locuitori ai oraşului Bălan, şi nu numai, care s-au bucurat că au putut afla câte ceva din istoria locurilor şi oamenilor care au dăinuit de veacuri la izvoarele Oltului şi Mureşului. Fostul primar Gheorghe Brezovszki – fie-i şi lui ţărâna uşoară! – se gândea chiar să ridice un bust al descoperitorului cuprului – Ioan Oprea din satul Timaru (Cristuru Secuiesc), ori să găsească măcar o alee pietonală căreia să-i dea acest nume istoric. Dar, după cum se ştie, timpul nu a mai avut răbdare şi l-a chemat la Domnul. Un alt important cetăţean de vază al judeţului Harghita a fost atât de impresionat de povestea cuprului încât – bazându-se pe relaţiile din mediul artistic – a făcut promisiunea iniţierii demersurilor pentru turnarea unui film artistic. Între timp, a ajuns la vârsta de pensionare şi a părăsit judeţul Harghita, proiectul rămânând doar o frumoasă intenţie neîmplinită. Dar Bălanul trezeşte şi astăzi nostalgii, tot mai mulţi tineri postând pe internet imagini de ieri şi de astăzi ale împrejurimilor pline de farmec – de la Piatra Singuratică la Izvorul Oltului – dovadă a dragostei lor faţă de meleagul natal, locul de joacă şi trai înfrăţit între români şi maghiari, în viaţă şi în moarte, deopotrivă. Văzând acest interes viu faţă de Bălan, am hotărât să pun la dispoziţia cititorilor o a doua ediţie a cărţii, adăugând, astfel, încă o dovadă a dragostei faţă de oamenii de ieri şi de azi ai bătrânei aşezări de la poalele Munţilor Hăşmaşului”, mai spune col. (r.) Mihai Constantinescu, care a activat în oraşul Bălan o perioadă de 20 de ani, fiind un bun cunoscător al zonei. (Şt. P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.