Români şi harghiteni pe plaiuri spaniole

Poate şi pentru motivul simplu că noi, românii din Harghita şi Covasna, avem aici, în Munţii Carpaţi, un statut ceva mai special, ca să o spunem eufemistic, veştile bune despre conaţionalii noştri ajunşi prin alte părţi ale lumii ne bucură îndoit.

Spania este una din destinaţiile predilecte ale românilor plecaţi peste hotare, fiind, după Italia, ţara cu cei mai mulţi români emigraţi după 1989.

Ca ziarist, am participat la aproape toate ediţiile Universităţii de Vară de la Izvoru-Mureşului, acolo unde o pondere foarte importantă au avut-o dezbaterile problemelor românilor din afara ţării, unde există, după ultimele estimări, aproape 10 milioane de români. Una din concluziile desprinse din aceste dezbateri a fost că românii, plecaţi relativ recent din ţară, îmbrăţişează, în bună măsură, două extreme: limitarea la maximum a relaţiilor cu societatea locală sau, dimpotrivă, căutarea integrării cât mai rapide şi dacă se poate totală, părăsind toată moştenirea etnico-culturală cu care au trecut graniţa.

Există, din fericire, în unele locuri, şi o a treia variantă: integrarea în societatea autohtonă, dar cu păstrarea principalelor date cultural-spirituale. Mai există, tot din fericire, şi organizaţii care militează fără odihnă pentru asemenea deziderate.

Una dintre acestea este Asociaţia PRO VITA LEX din Torrejon de Ardoz, localitate aflată în imediata apropiere a Madridului. Deşi larg frecventată de românii din zonă, asociaţia nu are nici o urmă de caracter exclusivist, fiind în egală măsură deschisă românilor şi spaniolilor. Paleta de activităţi este deosebit de largă, de la cursuri de limba română pentru copii imigranţilor români, până la consultaţii juridice, trecând prin organizarea de ateliere periodice pentru vopsit ouă, confecţionat mărţişoare, sorcove etc. şi ajungând la organizarea nu doar a unor manifestări cultural-artistice de ţinută, dar şi la alcătuirea unor formaţii proprii ale asociaţiei, inclusiv de dansuri tradiţionale.

Ajungând la folclor, vom devoala şi motivul pentru care o publicaţie harghiteană scrie despre o asociaţie din Spania. În cadrul asociaţiei activează, cu mult succes, cântăreaţa şi culegătoarea de folclor harghiteană Marilena Trifan. Chiar dacă viaţa a fost, nu o dată, dură cu ea, Marilena şi-a păstrat cu o perseverenţă admirabilă crezul în folclorul autentic, cel adevărat, refuzând cu obstinaţie calea facilă pe care ,din păcate, foarte mulţi cântăreţi de muzică populară au apucat-o.

Şi iată că rezultatele încep să se vadă chiar şi departe de locurile natale: muzica ei, autentic harghiteană, respectiv de pe Valea Superioară a Mureşului, a început să fie tot mai cunoscută şi mai apreciată şi în Peninsula Iberică. Din fericire, românii din Spania, în bună parte, n-au pierdut capacitatea de a deosebi chiciul de muzica adevărată.

Aşa că este cât se poate de firesc că rapsodul harghitean primeşte tot mai multe mesaje, atât prin telefon, cât şi prin mijloacele de socializare, cu aprecieri privind atât cântecele, cât şi vocea sa cu totul deosebită, dar şi solicitări pentru a lua parte la diferite manifestări muzical-literare.

Revenind la Asociaţia de la Torrejon, trebuie să menţionăm că entuziasmul şi abnegaţia doamnelor Valentina şi Angela Petre, fiică şi mamă, întreţin viu focul activităţii asociaţiei, care se dezvoltă an de an, începând cu 2010, anul înfiinţării ei. Alături de cele două doamne, vom menţiona şi numele d-lor Fernando Ramirez şi Marian Crivăţ.

Pentru a induce o imagine cât mai reală despre ceea ce cuprinde o manifestare organizată de Asociaţia PRO VITA LEX, vom detalia cam ce s-a întâmplat în data de 11 martie, când a avut loc la Torrejon de Ardoz, Sărbătoarea Mărţişorului. Cu mărturisirea că nu este o etalare exhaustivă a programului, vom consemna: muzică populară românească cu Marilena Trifan, Rodica Balanca, Monica Pop, muzică folk cu formaţia Orfeu, muzică flamenco cu Selene, cântece tradiţionale cu Grupul Vocal Pro Vita Lex, cântece pentru mama cu Grupul de copii Pro Vita Lex, recitări de poezie cu poeţii Marin Traşcă şi Marius Gârniţă şi copiii din cadrul Asociaţiei Pro Vita Lex.

Remarcabilă este deschiderea asociaţiei şi în alte planuri, tot în 11 martie având loc o prezentare de modă atât pentru doamne, cât şi pentru domnişoare.

S-au înmânat, cu această ocazie, premiile Pro Vita Lex acordate doamnelor care s-au implicat cel mai mult în activităţile asociaţiei.

Probabil surprinzător pentru noi, cei de acasă, dar în acelaşi timp reconfortant, este să auzim că un număr de 15 doamne, din Torrejon, au fost premiate pentru motivul că au afaceri proprii de succes.

Doamnele şi domnişoarele prezente la manifestare au primit – toate! – flori şi mărţişoare.

De subliniat că membrii asociaţiei nu plătesc vreo taxă sau cotizaţie, fondurile provenind în exclusivitate din voluntariat şi donaţii benevole.

Pentru cineva care a cunoscut puţin activitatea unora din conaţionalii noştri aflaţi în Spania este un motiv de bucurie că aceştia nu se mulţumesc să supravieţuiască, ori să adune o sumă oarecare pentru a se întoarce în ţară, ci fac eforturi pentru a-şi păstra identitatea cultural-sprituală şi, mai ales, sunt preocupaţi şi de educaţia, în acest sens, a copiilor lor.

Cum ziceam la începutul acestui material, este cât se poate de lăudabilă şi tendinţa de a nu rămâne în afara fenomenului spiritual spaniol, mai ales tinerei generaţii fiindu-i deosebit de utilă asimilarea, măcar în parte, a spiritualităţii spaniole, cea care începe cu Cervantes sau Goya şi ajunge la Dali sau Lorca.

ŞTEFAN DANCIU 

Comentarii:

comentarii