RETROSPECTIVĂ 2017: Anul înfiinţării primei academii a iei, dar şi al altor premiere pentru judeţul Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 23 septembrie 2021
Home » Societate » RETROSPECTIVĂ 2017: Anul înfiinţării primei academii a iei, dar şi al altor premiere pentru judeţul Harghita
RETROSPECTIVĂ 2017: Anul înfiinţării primei academii a iei, dar şi al altor premiere pentru judeţul Harghita

RETROSPECTIVĂ 2017: Anul înfiinţării primei academii a iei, dar şi al altor premiere pentru judeţul Harghita

Anul 2017 a fost marcat, în Harghita, de câteva premiere, cum ar fi înfiinţarea primei Academii a Iei din România, în comuna Tulgheş, sau vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis.

***

Visul unei tinere din comuna Tulgheş, Cristina Timariu, de a păstra şi promova portul popular, s-a împlinit în 2017, când aceasta a înfiinţat prima academie a iei din România, numită „Ia AcademIa”. „IA AcademIA este infrastructura sufletului nostru, aşa am concluzionat. IA AcademIA este momentul de la care pornim pentru a concretiza păstrarea tradiţiilor, păstrarea identităţii naţionale, pentru a trage un semnal de alarmă că trebuie să fim respectaţi ca naţiune pentru a nu mai permite nimănui să ne fure identitatea, modelele, pentru a nu mai vedea designeri care ne fură ia, ne fură tradiţia şi identitatea, până la urmă”, a declarat Cristina Timariu.

Aceasta a spus că, în cadrul centrului, se vor organiza workshop-uri, iar toţi cei care vor dori vor putea să înveţe de la bătrânele satului să coasă sau să ţeasă. „De la Tulgheş nu vor pleca iile vechi – acelea vor rămâne identitatea noastră – vor pleca, în schimb, ii noi, dar cu modele autentice vechi. Ia de Tulgheş va fi înregistrată ca marcă oficială şi sperăm ca Tulgheşul, în curând, să fie un centru de creaţie şi învăţare pentru toţi cei care doresc să reînveţe să fie români în Harghita”, a punctat Cristina Timariu.

La rândul ei, iniţiatoarea comunităţii online La Blouse Roumaine, Diana Andreea Tănăsescu, care susţine acest proiect, alături de primăria din Tulgheş, precum şi de şcoala şi muzeul din localitate, a spus că Academia Iei va deveni un nou curent spiritual, educaţional, cultural şi economic, care va pleca din Harghita.

***

Un alt proiect derulat în premieră în judeţ a fost înfiinţarea unui Club de astronomie, intitulat „Ucenicul Astronom”, care şi-a propus să îi înveţe pe oameni să se uite mai des către cer şi să-şi ridice ochii din pământ. Proiectul se derulează datorită unor tineri din Miercurea-Ciuc – un impiegat de mişcare la CFR, un medic, un arhitect şi un fotograf – care au pus bazele Asociaţiei „Ucenicul Astronom” şi, cu sprijinul conducerii Colegiului Naţional „Octavian Goga”, au amenajat un club de astronomie în incinta unităţii şcolare.

Timp de un an de zile, cei patru i-au iniţiat în tainele astronomiei pe nu mai puţin de 1.600 de elevi din Harghita, Bacău, Neamţ şi Dâmboviţa, au vernisat expoziţii, au organizat o gală a astronomiei şi intenţionează să înceapă amenajarea unui punct astronomic în apropierea staţiunii Izvoru Mureşului. „Dorim ca oamenii să-şi mai ridice un pic capul din pământ, să se uite un pic în sus şi să vadă care sunt adevăratele valori ale vieţii. Adică nu neapărat trebuie să trăim într-o societate care e predominant condusă de nevoia materială. La urma-urmei, suntem nişte fiinţe, avem un timp limitat de trăit pe această planetă şi, dacă nu-l trăim şi nu-l încărcăm pozitiv şi să vedem care sunt adevăratele valori, ceea ce facem, eu zic că e o umbră la Pământ, risipim timpul degeaba”, a declarat Sorin Cosmin Micloş, sufletul „Ucenicului Astronom”.

***

Tot în premieră, la Miercurea-Ciuc, elevi de la şcolile româneşti din oraş le-au oferit mărţişoare colegilor lor de la şcolile cu predare în limba maghiară, în semn de prietenie, dar şi angajaţilor de la mai multe instituţii publice.

Acţiunea, intitulată „Primăvara harghiteană a prieteniei – Hargitai tavasi barátság”, a fost iniţiată de Asociaţia Comunitară Românească din Miercurea-Ciuc, Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” şi Grupul „Şezătoare la Miercurea-Ciuc” şi are rolul de a crea punţi de legătură între cele două comunităţi, în semn de prietenie şi apropiere.

Copiii maghiari au fost surprinşi de gestul colegilor români, iar cadrele didactice de la liceele „Venczel József” şi „Joannes Kájoni” au apreciat acest proiect. „Nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Când am fost mică, a fost un obicei şi la noi, la secui, să punem mărţişor de 1 Martie, dar de ani de zile nu se mai păstrează. Mă bucur pentru gestul de care am avut parte astăzi şi mă bucur pentru clipele acestea, pentru că este vorba de primăvară şi de prietenie şi asta înseamnă cel mai mult”, a spus Bálint Gabriella, directoarea Liceului „Venczel József”.

***

Judeţul Harghita s-a făcut remarcat, în 2017, şi prin reuşita a şase eleve de la Liceul „O.C. Tăslăuanu” din Topliţa, care au realizat un plasture cu GPS, pentru monitorizarea bolnavilor de Alzheimer sau a copiilor ce pot fi răpiţi sau se rătăcesc, invenţie cu care au câştigat un important concurs naţional şi cu care au reprezentat România la Bruxelles, la faza europeană a întrecerii – Junior Achievement European Company of the Year 2017.

Edina Bakó, Mara Haja, Nicoleta Runcan, Ana Maria Timar, Alexandra Stan şi Andrada Căliman sunt eleve în clasa a XI-a la Liceul „Octavian Codru Tăslăuanu” din Topliţa şi, sub îndrumarea profesoarei Camelia Mîndru, şi-au propus să schimbe lumea sau, măcar să o facă un loc mai bun.

După numeroase încercări, echipa din Topliţa a inventat „plasturele cu GPS”, ce poate fi monitorizat printr-o aplicaţie pe telefonul mobil, gândită tot de fete şi care poate fi purtat cu uşurinţă, întrucât are doar câteva grame. În acest fel, cu ajutorul telefonului mobil, persoana dispărută va putea fi identificată foarte repede, chiar şi atunci când GPS-ul nu este pornit.

Cu acest dispozitiv, echipa din Topliţa a câştigat finala naţională a întrecerii „Compania anului 2017” şi a reprezentat România la finala Junior Achievement European Company of the Year 2017, de la Bruxelles, în cadrul căreia, liderul grupului, Edina Bakó, a câştigat premiul „Alumni Leadership Award”, care este acordat elevilor ce demonstrează aptitudini de leadership remarcabile.

***

În 2017, preşedintele României, Klaus Iohannis, a vizitat în premieră judeţele Harghita şi Covasna şi a transmis românilor şi maghiarilor mesajul de a lucra împreună pentru un viitor mai bun.

De asemenea, preşedintele ţării a remarcat faptul că infrastructura „este o restanţă” în judeţele Harghita şi Covasna, subliniind că ar fi „mare păcat” ca o zonă cu un potenţial turistic atât de mare să rămână „neconectată” la restul ţării. „Sunt foarte multe sectoare şi domenii de activitate în care merită investit. Sunt monumente istorice care oferă o coloratură aparte regiunii, sunt staţiuni balneoclimaterice de importanţă naţională, sunt rezerve de ape minerale care merită exploatate. Totodată, sunt multe zone folclorice şi etnografice care trebuie conservate, întrucât au o capacitate formidabilă de a atrage turişti români şi străini. Este un semn bun faptul că, în 2016, numărul de sosiri turistice a fost aproape dublu faţă de anul 2015, însă ponderea turiştilor străini este încă mult sub media naţională”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului s-a arătat îngrijorat şi de soarta tinerilor din zonă care nu vorbesc bine limba română, subliniind că reprezentanţii comunităţii maghiare şi cei ai Ministerului Educaţiei trebuie să se aşeze la masa dialogului şi să găsească urgent soluţiile cele mai bune.

De asemenea, Iohannis a punctat că autonomia pe criterii etnice nu este de dorit, întrucât ar inhiba dezvoltarea economică.

***

O altă vizită importantă în judeţ a fost cea a şefului Guvernului de la Budapesta, Viktor Orbán, care a participat, aşa cum face în ultimii ani, la lucrările Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad.

Premierul Ungariei a ţinut o prelegere în care a vorbit despre contextul politic intern şi internaţional şi a arătat că politica internă şi externă a Guvernului de la Budapesta este subordonată interesului naţional, iar Ungaria urmăreşte să aibă relaţii „cât se poate de bune cu fiecare ţară care o interesează”.

De asemenea, Viktor Orbán a vorbit şi de alegerile din 2018, din Ungaria, despre care a spus că au o miză europeană. Premierul Ungariei a menţionat că, prin măsurile luate, Ungaria a reuşit să înfrâneze valul de migraţie către Europa şi, în context, a subliniat că atât timp cât el va fi premier şi va conduce partidul de guvernământ, gardul ridicat la graniţa Ungariei „va rămâne acolo unde e”.

Premierul ungar a criticat şi „imperiul Soros”, despre care a spus că lezează interesele maghiarilor şi pune în pericol nu numai siguranţa naţională a Ungariei, ci şi a Europei şi a declarat că „există un plan al lui Soros”, care deja a început să recruteze voluntari pentru a-l implementa, plan ce vizează aducerea în Europa a unui milion de emigranţi din lumea musulmană şi repartizarea acestora între ţările membre ale Uniunii Europene.

***

O manifestare devenită tradiţională şi-a deschis şi anul acesta porţile – Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, acolo unde românii din afara graniţelor, dar şi cei din Harghita şi Covasna au solicitat sprijin pentru păstrarea identităţii lor naţionale.

În rezoluţia finală adoptată de participanţii la lucrări se arată că românii din comunităţile istorice din jurul frontierelor României şi din Balcani sunt supuşi „unui proces agresiv de aculturaţie şi asimilare, unele dintre acestea fără a beneficia de drepturile impuse de standardele europene pentru minorităţi naţionale”, în vreme ce „instituţiile statului român chemate să acorde sprijin acestor comunităţi se dovedesc în continuare ineficiente”.

Drept urmare, s-a solicitat regândirea structurală, în ansamblu, a instituţiilor abilitate să gestioneze relaţia cu românii de pretutindeni, „pentru ca acestea să poată răspunde rapid şi eficient nevoilor majore de natură identitară, educaţională, administrativă şi spirituală ale comunităţilor de români din afara frontierelor” şi s-a cerut identificarea mecanismelor necesare prin care să fie aplicat principiul reciprocităţii în materie de respectare a drepturilor minorităţilor naţionale cu statele care au minorităţi pe teritoriul României.

De asemenea, în rezoluţia adoptată s-a solicitat elaborarea unei strategii pentru asigurarea dreptului la identitatea naţională a românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, precum şi finanţarea asociaţiilor culturale româneşti şi interzicerea acţiunilor care contravin bunei convieţuiri din zonă.

***

La fel ca în fiecare an, un număr mare de persoane – peste 120.000 – au participat la pelerinajul de Rusaliile catolice de la Şumuleu-Ciuc.

Considerat cel mai mare de acest fel din Europa Centrală şi de Est şi ajuns la cea de-a 450-a ediţie, pelerinajul a avut ca motto un mesaj scris pe o cruce de piatră aflată în preajma locului unde are loc evenimentul: „Păstrează-ne în credinţa sfântă a strămoşilor noştri”.

Marea procesiune are în centru statuia Fecioarei Maria, aflată în Biserica Franciscană, care este considerată făcătoare de minuni şi a reunit credincioşi veniţi din toată lumea pentru a se ruga Fecioarei Maria. Preoţii şi credincioşii cred că cel mai mare miracol al statuii făcătoare de minuni este chiar evenimentul care stă la originea acestui pelerinaj. În anul 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să le impună religia unitariană credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Casin. Aceştia s-au împotrivit şi, adunaţi la Şumuleu, sub conducerea preotului István din Joseni, au pornit să înfrunte armata mult mai numeroasă a principelui. În tot acest timp, cei rămaşi la biserică – bătrânii, femeile şi copii – s-au rugat la statuia Fecioarei Maria să îi ajute pentru a-şi apăra credinţa. Secuii au reuşit să respingă atacul şi, împodobindu-şi steagurile cu crengi de mesteacăn, s-au întors la Şumuleu şi, împreună cu ceilalţi, s-au rugat Domnului şi Sfintei Fecioare în semn de mulţumire pentru obţinerea victoriei.

În memoria acestui eveniment istoric, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii vin în pelerinaj la biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu-Ciuc, purtând crengi verzi în mâini, şi se roagă la statuia făcătoare de minuni. (Gina Ştefan, Agerpres)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.