Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Judeţul Harghita se situează pe unul dintre ultimele locuri pe ţară în ceea ce priveşte numărul firmelor şi persoanelor fizice autorizate (PFA) care au intrat în insolvenţă, în prima jumătate a acestui an. Potrivit unor date făcute publice de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în primul semestru al acestui an, în Harghita au fost înregistrate 15 insolvenţe, situaţia fiind asemănătoare cu cea din aceeaşi perioadă din 2022, când fuseseră raportate 16 astfel de cazuri. Mai puţine cazuri de insolvenţă decât în Harghita, respectiv 10 şi 13, au fost consemnate, în perioada ianuarie-iunie 2023, doar în judeţele Botoşani şi Covasna.
În ceea ce priveşte numărul firmelor radiate în Harghita, se poate constata o uşoară creştere comparativ cu primul semestru al anului trecut. Astfel, în judeţ au fost radiate, în prima jumătate a acestui an, 418 firme, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,96% faţă de perioada similară a anului trecut. O creştere cu 10% a fost înregistrată şi la capitolul dizolvări, în judeţ fiind raportate, în primele şase luni ale anului, 143 de astfel de cazuri. La sfârşitul semestrului I, în Harghita erau active 12.121 de persoane juridice şi 9.643 de PFA-uri şi întreprinderi familiale şi individuale.
În ceea ce priveşte situaţia la nivel naţional, ONRC a informat că numărul societăţilor comerciale şi al PFA-urilor intrate în insolvenţă a scăzut cu 0,47% în primele şase luni din 2023, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 3.401 de cazuri. Cele mai multe firme şi PFA intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 700, în creştere cu 16,86% faţă de perioada ianuarie-iunie 2022. Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele: Bihor, cu 263 insolvenţe (minus 9,31%), Cluj – 193 (minus 19,92%), Constanţa – 157 (plus 15,44%), Timiş – 153 (minus 6,71%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor şi industria prelucrătoare.
De asemenea, un număr de 33.895 de firme au fost radiate la nivel naţional în primele şase luni din 2023, cu 4,31% mai puţine comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 5.365 (minus 4,32% faţă de ianuarie-iunie 2022) şi în judeţele Cluj – 1.666 (plus 6,52%), Timiş – 1.534 (minus 4,42%) şi Constanţa – 1.523 (minus 3,85%). Cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 202 (în scădere cu 31,53%, faţă de primul semestru din 2022), Covasna – 250 (minus 21,14%) şi Giurgiu – 260 (minus 26,97%). Creşterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în judeţele Botoşani (plus 26,45%), Dâmboviţa (plus 24,26%) şi Bacău (plus 24,22%). În perioada analizată, cele mai mari scăderi ale numărului de radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (minus 31,53%), Giurgiu (minus 26,97%) şi Ilfov (minus 22,34%). Numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, în cel al reparării autovehiculelor şi motocicletelor, în cel al activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice şi în cel al agriculturii, silviculturii şi pescuitului.
Totodată, din datele făcute publice de ONRC rezultă şi că numărul firmelor dizolvate a crescut cu 18,21%, în primele şase luni din 2023, până la 19.442, faţă de 16.447 în aceeaşi perioadă din 2022. Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 4.119 de firme, şi în judeţele Timiş (1.017), Cluj (1.004), Constanţa (892) şi Ilfov (870). La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna (108), Ialomiţa (115) şi Mehedinţi (116). Sectoarele de activitate în care au fost consemnate cele mai multe dizolvări de firme, în primele şase luni ale acestui an, sunt comerţul cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, fiind înregistrate destul de multe astfel de cazuri şi în domeniul activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice, în cel al construcţiilor, precum şi în cel al industriei prelucrătoare. (E.G.)
