Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Ultima zi din cadrul Universităţii de Vară din Izvoru Mureşului a debutat cu lucrări şi discuţii despre identitatea naţională, importanţa reprezentării comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş în cadrul administraţiilor locale, culturale şi de învăţământ.
În debutul întâlnirii, Dragoş Burghelia, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, a vorbit despre importanţa identităţii româneşti în cele trei judeţe.
Eric Broanăr, cercetător la Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, a menţionat în cadrul discursului său câteva activităţi care speră că vor fi realizate în viitorul apropiat. Printre acestea se numără modernizarea Muzeului Spiritualităţii Româneşti din Sfântu Gheorghe, construirea unei noi săli de sport în Izvoru Mureşului şi realizarea unei hărţi interactive cu bisericile ortodoxe şi greco-catolice din Harghita, Covasna şi Mureş. Totodată, acesta a vorbit şi despre nerespectarea drepturilor comunităţilor româneşti şi despre lipsa steagului României de pe clădirea primăriei din Sfântu Gheorghe.
„Este cu atât mai cutremurătoare situaţia şi din Sfântu Gheorghe, pentru că iată avem o comunitate consistentă acolo, care însumează 20% din populaţie şi suntem trataţi literalmente ca cetăţeni de rangul al 2-lea. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe în nenumărate rânduri înţelege să sfideze comunitatea românească, prin atitudini inexplicabile pentru secolul 21, într-o lume civilizată cum pretindem noi. (…) Nu mai vorbesc de modul jignitor în care înţelege să dea jos steagul de pe turla Primăriei municipiului şi în general atitudinea care tinde spre separare şi marginalizare”, a intervenit Dragoş Burghelia.
Eugen Popescu a vorbit despre lipsa reprezentanţilor politici din cadrul administraţiilor locale şi judeţene ale comunităţilor româneşti.
Prezent la dezbateri a fost şi primarul comunei Voşlăbeni, Mihail Dumitru Tinca, care a adus în discuţie mai multe probleme cu care se confruntă comunitatea. Printre acestea se numără probleme cu procedura de restituire a proprietăţilor, deşi au trecut mulţi ani de la adoptarea legii privind restituirea proprietăţilor, procesul este extrem de lent şi plin de obstacole birocratice. Întârzierea în rezolvarea problemelor legate de proprietate afectează direct bugetele locale, întrucât alocarea fondurilor este condiţionată de clarificarea situaţiei juridice a terenurilor. O altă problemă este lipsa de sprijin instituţional, îngrijorări legate de viitorul administrativ, există incertitudini cu privire la viitorul administrativ al comunelor mici în contextul unei posibile reorganizări administrative. „Sper ca lucrările şi cele vorbite aici să ne ducă undeva”, a subliniat primarul.
De asemenea, Dragoş Burghelia a evidenţiat o serie de probleme structurale care au afectat această comunitate, cu accent pe discriminarea politică şi socială.
Discriminarea politică a fost o barieră majoră în calea dezvoltării comunităţii româneşti. Manipularea proceselor de alocare a bugetelor, presiunile politice şi reprezentarea inegală în instituţiile locale au fost exemple concrete ale acestei discriminări. Diviziunile interne din rândul politicienilor români au slăbit şi mai mult poziţia acestei comunităţi. Segregarea etnică în educaţie şi societate a fost o altă problemă gravă. Separarea şcolară pe criterii etnice, lipsa de oportunităţi pentru tinerii români şi perpetuarea stereotipurilor au contribuit la o separare socială între comunităţi şi la un climat de tensiune. Dragoş Burghelia a subliniat că unitatea şi o strategie comună sunt necesare pentru a combate aceste probleme. Potrivit acestuia, o platformă comună ar fi consolidat poziţia politică a românilor din aceste judeţe şi ar fi permis o apărare mai eficientă a intereselor comunităţii. De asemenea, el a pledat pentru o politică de desegregare etnică în educaţie şi societate, considerând-o esenţială pentru o convieţuire armonioasă.
„Este foarte uşor ca o dată la 4 ani când se cere votul locuitorilor din zonă să îl portretizezi pe conlocuitorul tău în duşman, în inamic, în cel care vrea să-ţi ia limba, cultura, identitatea, deşi românii în zonă sunt atât de numeric inferiori, încât n-au nici pe departe această forţă. Iar la nivel naţional s-a demonstrat foarte clar că există o coabitare şi o înţelegere extraordinară. Iată că drepturile minorităţii maghiare nu sunt nici pe departe în pericol în România, ba dimpotrivă. România este un exemplu la nivel european când vine vorba de respectarea drepturilor minorităţilor. Observăm foarte clar, există şcoli, există cultură, există publicaţii, există mass-media, online, tipărită în limba maghiară, există toate formele de manifestare identitară pe care o minoritate şi-o poate dori într-o ţară. Cu toate acestea, România nu are acest beneficiu, nu vedem o reciprocitate nici în ţările vecine şi în foarte multe cazuri nici în localităţile dominate de UDMR aici în ţară. Dacă vorbim despre segregare, ştim prea bine. Sămânţa conflictului chiar în anii ’90 a venit din cauza segregării pe criteriu etnic”, a explicat Dragoş Burghelia.
Prof. univ. dr. Radu Baltasiu a vorbit despre nevoia înfiinţării unor structuri la nivelul Guvernului României pentru protejarea românilor din Harghita, Covasna şi Mureş. „Din păcate, chiar dacă mai avem oameni în funcţii de răspundere care gândesc româneşte, ei sunt flancaţi, fie de românii care nu gândesc româneşte, fie de către membrii ai partidului acesta etnic”, a subliniat Radu Baltasiu.
Avocatul Ioan Sabău-Pop a abordat în cadrul discursului său mai multe teme importante privind comunitatea românească. El a subliniat lipsa autorităţii statului român în anumite regiuni, în special în zonele cu populaţie mixtă. A prezentat exemple concrete de situaţii în care legea este aplicată selectiv şi în care interesele unor grupuri sunt favorizate în detrimentul altora. De asemenea, s-a atras atenţia asupra proliferării instituţiilor şi a birocraţiei excesive, care slăbesc eficienţa statului.
O altă temă importantă abordată în cadrul discuţiilor a fost discriminarea şi inegalitatea în accesul la justiţie. Ioan Sabău-Pop a menţionat cazuri concrete în care minoritatea românească este dezavantajată în raport cu alte comunităţi şi faptul că procesele de restituire a proprietăţilor au fost adesea manipulate în favoarea anumitor grupuri, iar instituţiile statului nu au acţionat pentru a proteja drepturile tuturor cetăţenilor în mod egal. El a făcut referire şi la importanţa istoriei şi a memoriei colective pentru a înţelege prezentul şi pentru a construi un viitor mai bun, subliniind necesitatea de a studia trecutul pentru a identifica cauzele problemelor actuale şi pentru a găsi soluţii durabile. Acesta a îndemnat la unitate şi la acţiune comună pentru a rezolva problemele cu care se confruntă comunitatea românească. De asemenea, Ioan Sabău-Pop a subliniat importanţa de a colabora şi de a găsi soluţii comune pentru a apăra drepturile şi interesele tuturor cetăţenilor.
În cadrul dezbaterilor, cercetătoarea Florentina Teacă a prezentat importanţa monumentelor istorice şi simbolistica acestora, explicând istoria complexă şi dramatică a monumentelor româneşti din judeţul Covasna. Ea a subliniat numărul relativ mic de monumente româneşti comparativ cu alte zone şi explică acest fapt prin contextul istoric specific al regiunii, marcat de dominaţia maghiară. A detaliat perioada interbelică, când s-au făcut primele eforturi pentru ridicarea de monumente, dar şi distrugerile masive din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Monumentele româneşti sunt prezentate nu doar ca simple obiecte, ci ca simboluri ale identităţii naţionale şi ale rezistenţei în faţa adversităţii. Ele reprezintă un mod de a afirma apartenenţa la neam şi de a păstra vie memoria istorică. Florentina Teacă a subliniat importanţa acestor monumente în contextul unei comunităţi care a fost supusă la numeroase presiuni şi discriminări şi evidenţiază numeroasele conflicte şi tensiuni legate de monumentele româneşti din Covasna. Aceste conflicte au avut adesea un caracter politic şi au fost alimentate de rivalităţile dintre comunităţile românească şi maghiară. Au fost prezentate exemple de atacuri asupra monumentelor, precum şi de încercări de a le minimaliza semnificaţia. Cercetătoarea a subliniat importanţa conservării memoriei istorice prin intermediul monumentelor. Ea consideră că aceste monumente sunt martori ai trecutului şi că este datoria noastră să le protejăm şi să le transmitem generaţiilor viitoare şi, totodată, fiind puncte de referinţă pentru comunitatea românească, contribuie la consolidarea sentimentului de unitate.
În cadrul discursului a făcut o paralelă între situaţia din Covasna şi cea din alte regiuni ale ţării, arătând că problemele legate de monumente şi de identitate naţională nu sunt unice pentru această zonă.
Consemnare de EMILIA ŞERDEAN
