Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Proiecte harghitene de succes: Ouă prin canale subterane? | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 24 aprilie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Proiecte harghitene de succes: Ouă prin canale subterane?
Proiecte harghitene de succes: Ouă prin canale subterane?

Proiecte harghitene de succes: Ouă prin canale subterane?

Foarte posibil, numai că ele trebuie găsite, şi pentru că tot se apropie Iepuraşul, eu zic să le caute dumnealui!

În primul articol publicat sub genericul „Proiecte harghitene de succes” promiteam că voi supune atenţiei cititorilor jurnalului „Informaţia Harghitei” şi alte experienţe asemănătoare celei la care m-am referit atunci, convinsă fiind că ele pot fi nu numai multiplicate, ci chiar diversificate, în funcţie de zonă şi posibilităţi.

Mă ţin de cuvânt şi, iată, o fac, urmărind un traseu exact, până la un punct. Şi încep cu amplul proiect al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Bogat, despre care am relatat pe larg cu câteva luni în urmă, reamintindu-vă totuşi că valoarea lui totală s-a ridicat la 28.312.563 lei, din care 23.136.645 lei valoare eligibilă.

Cu sublinierea că acest proiect a fost cuprins în programul vizitelor de lucru organizate de APDRP în campania de informare a publicului ţintă, voi zăbovi foarte scurt la Grădiniţa cu program prelungit din Mihăileni, căreia, prin proiectul ADI Bogat, i s-au alocat 400.000 euro. Că a meritat, e sigur, şi cine pune la îndoială acest lucru, n-are decât să se convingă singur vizitând-o!

Lăsând în urmă Mihăileniul şi foarte tinerele lui vlăstare, poposesc la Gheorgheni, municipiu în care fiinţează Societatea comercială Import-Export Pal-Mar SRL, unde, acum doi ani, a fost finalizat un proiect în valoare totală de 7.834.498 lei, ce avea ca ţintă modernizarea fermei de găini ouătoare. Aşa se face, îmi spunea dr. ing. Ioan Hîrb, şeful Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Harghita, că la ora actuală în respectiva unitate se cresc, în baterii, 45.000 de păsări, ale căror ouă sunt sortate automat, cu ajutorul unei staţii foarte moderne, valorificarea lor făcându-se în judeţ.

Şi dacă până aici totul îi dă satisfacţie domnului Ivácson Pál, reprezentantul beneficiarului acestei investiţii despre care vorbesc, de aici încolo motivele de bucurie sunt tot mai puţine întrucât, potrivit afirmaţiei sale, intră în discuţie concurenţa neloială. Şi asta pentru că, arăta domnul Ivácson, în România ajung ouă şi din alte ţări, în special din Polonia, dar ajung prin canale subterane văduvind statul român de taxele pe care cei ce le aduc nu le plătesc, iar cei ce le produc o fac cu vârf şi îndesat!

Sigur, reprezentantul acestei societăţi comerciale ştie ce ştie, mai ales că zilnic trăieşte exact în mijlocul evenimentelor, motiv pentru care eu nu-mi permit să pun la îndoială afirmaţiile domniei sale, numai că acei găinari despre care ne vorbeşte ar trebui găsiţi, cu ouă cu tot, problema e cine să o facă?! Şi pentru că nu ştiu răspunsul la această întrebare, deşi o idee vagă am, propun să se ocupe de toate Iepuraşul, că tot se apropie Sfintele Sărbători de Paşti.

Dar pentru că fenomenul nu este specific numai Harghitei, aşa cum susţin cei aflaţi în fruntea Asociaţiei Crescătorilor de Păsări din România, n-ar fi rău ca Iepuraşii de… serviciu din întreaga ţară să iasă la căutat de ouă prin canalele subterane acum, când cererea e în creştere, aşa cum în creştere e şi preţul. Procedând astfel, o unitate de producţie precum cea din Gheorgheni, care are ca activitate generatoare de venituri doar vânzarea de ouă de consum, ar îndrăzni să spere la o altă perspectivă, iar noi, consumatorii produselor ei, am avea motive să sperăm că, asemenea pâinii, într-o perspectivă nu prea îndepărtată, TVA-ul ar putea scădea.

Cu mulţumirile mele adresate domnului Ioan Hîrb pentru sprijinul acordat pe tot parcursul documentării, vă promit că voi reveni cu alte proiecte interesante. Până atunci, încercaţi să ghiciţi cine şi ce exportă în Elveţia, Germania, Franţa şi care comună a devenit în ochii oamenilor oraş, după ce a accesat tot ce se putea accesa prin FEADR, pentru a bifa la profit „ridicarea nivelului de trai şi a calităţii vieţii” locuitorilor ei.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.