Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, suspendat | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 28 noiembrie 2021
Home » Societate » Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, suspendat
Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, suspendat

Procesul de la Tribunalul Harghita în care se judecă apelul Asociaţiei Composesorale, suspendat

Afacerea dubioasă de milioane de euro „Bunurile Private din Ciuc”

 

Un nou termen în procesul în care se judecă apelul înaintat de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc împotriva unei decizii a Judecătoriei Topliţa a avut loc săptămâna trecută. Judecătoria Topliţa a respins, la jumătatea anului trecut, acţiunea Asociaţiei Composesorale formulată împotriva Comisiei Judeţene pentru Restabilirea Dreptului de Proprietate Harghita pentru a anula hotărârea prin care s-au respins contestaţiile depuse împotriva Comisiilor locale de fond forestier din comunele Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Aceste comisii au respins, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare a unor suprafeţe de teren acoperite cu vegetaţie forestieră – la vremea respectivă peste 22 de mii de hectare de păduri ori fâneţe!

La termenul de săptămâna trecută, instanţa a respins cererea de intervenţie a unei cetăţence din Bilbor, Boncear Mărioara. Aceasta a cerut să intervină în proces de partea Comisiei locale a comunei Corbu. Prin documentele prezentate în instanţă, Boncear Mărioara a susţinut că anumite terenuri solicitate de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc i se cuvin familiei dânsei, deoarece antecesorii ei au fost proprietari pe respectivele suprafeţe situate pe raza teritorial-administrativă a comunei Corbu. Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc, prin avocatul ei, a cerut respingerea acestei solicitări, în timp ce reprezentanţii Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Harghita şi ai Ministerului de Finanţe nu s-au opus. Instanţa a respins cererea de intervenţie ca fiind inadmisibilă. Unul dintre motive fiind acela că în cerere s-a scris că este intervenţie accesorie, în timp ce intervenienta are interes propriu. Un alt motiv s-a referit la faptul că terenurile în cauză nu au fost identificate. Încheierea instanţei de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie a putut fi atacată în termen de 5 zile cu recurs. Lucru ce s-a şi întâmplat, decizia instanţei fiind atacată joia trecută. Iar în această situaţie procesul se suspendă până când se va judeca  recursul declarat de intervenientă.

 

 A fost respinsă solicitarea probei cu martori

Tot la termenul de săptămâna trecută, Tribunalul Harghita a respins cererea Asociaţiei Composesorale de a se accepta proba cu martori. Respingerea acestei probe a fost cerută de reprezentanţii Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată, Ministerului de Finanţe şi Direcţiei Silvice Harghita. Potrivit judecătorilor Tribunalului Harghita, această solicitare a fost respinsă deoarece nu a fost propusă proba cu martori în cererea de apel, astfel a intervenit decăderea. Instanţa a respins, de asemenea, solicitarea Asociaţiei de a se cere înregistrarea şedinţei din 08.07.2014 de la Judecătoria Topliţa, când s-a citit pronunţarea acestei instanţe în actuala cauză. Asociaţia Composesorală a solicitat proba cu martori pentru a dovedi că şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea la instanţa de fond, Judecătoria Topliţa, nu a fost publică, deşi trebuia. Concret, susţinea avocatul Majai László, reprezentantul Bunurilor Private din Ciuc, delegatul Asociaţiei a fost poftit afară din sală, pe motiv că nu avea delegaţie. Finalitatea acestei cereri, spunea avocatul, ar fi fost că se anula hotărârea pentru că nu a fost pronunţată într-o şedinţă publică. Astfel, scopul a fost ca această cauză să fie trimisă la instanţa de fond pentru a se rejudeca pe fond. De altfel, la un alt termen, avocatul Asociaţiei a declarat că „noi oricum avem şi motive subsidiare prin care solicităm tot întoarcerea dosarului la Topliţa, deoarece soluţia a fost dată tot pe excepţie. Excepţia calităţii Asociaţiei Composesorale de a solicita aceste terenuri, aşa s-a zis, nefiind continuatorul de drept al vechiului Composesorat”. Majai László a amintit că este o hotărâre a Judecătoriei Miercurea-Ciuc prin care Asociaţia a fost declarată continuatoarea fostei entităţi Bunurile Private din Ciuc, însă sunt trei decizii definitive ale Curţii de Apel Târgu-Mureş, prin care se afirmă contrariul.

 

 Despre ce este vorba în această speţă dubioasă, pe scurt

Pe scurt şi foarte simplu, cum am mai arătat în paginile ziarului, mai multe persoane au strâns câteva mii de semnături din partea unor cetăţeni din zona Ciuc şi au format o asociaţie, un ONG, cu numele de „Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc”, în aprilie 2000. Numele este identic cu al unei foste persoane juridice de drept public, care administra, printre altele, pădurile din zonă ce aparţineau statului, care erau folosite pentru nevoile comunităţilor respective. Surprinzător, cum a arătat Curtea de Apel Târgu-Mureş, Asociaţia de astăzi a fost declarată, în 2002, de către Judecătoria Miercurea-Ciuc, continuatoarea fostei persoane juridice de drept public. Demersul a fost iniţiat de Hajdu Gábor (fost senator UDMR, fost ministru al Sănătăţii), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu secretarul de atunci al asociaţiei, Ráduly Róbert Kálmán (actualul primar suspendat al municipiului Miercurea-Ciuc), care au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, tocmai pentru a se constata că sunt continuatorii entităţii existente în 1946. Şi, astfel, au început să revendice zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, fâneţe, clădiri!!! Instanţele de judecată, însă, au constatat până acum că această asociaţie doreşte să obţină în mod fraudulos aceste bunuri în valoare de milioane de euro.

De partea cealaltă, vicepreşedintele Asociaţiei, Biró Albin, susţine că actuala entitate nu doreşte să obţină decât acele imobile din judeţul Harghita care aparţin încă statului, nu şi cele care acum aparţin comunelor din zona de nord. Acesta a spus că până la reforma agrară din 1923, populaţia din zonă a deţinut o suprafaţă importantă, aproximativ 35 de mii de hectare de teren forestier.  Iar după această reformă Asociaţia a fost expropriată aproape cu jumătate din această suprafaţă. Astfel că Asociaţia solicită cel mult 18.000 de hectare. „Consider că dacă a aparţinut cândva oamenilor din această zonă, mă rog din fostul judeţ Ciuc, ar fi bine ca tot noi să beneficiem de aceste bunuri şi nu toată România, toată ţara. Acesta este scopul”. În legătură cu faptul că în conducerea actualei asociaţii sunt doar lideri ai UDMR, Biró Albin a spus că aceştia şi-au asumat doar nişte cheltuieli şi muncă. Acesta a precizat că în asociaţie sunt înscrişi 8.000 de membri din 24 de localităţi. În legătură cu faptul că Asociaţia este condusă de lideri UDMR, reamintim faptul că sediul acestei entităţi este în clădirea Uniunii din Miercurea-Ciuc. (Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.