Primul Forum Economic Social din România, organizat la Miercurea Ciuc: legislaţie da, avantaje ba! | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 17 octombrie 2021
Home » Societate » Primul Forum Economic Social din România, organizat la Miercurea Ciuc: legislaţie da, avantaje ba!
Primul Forum Economic Social din România, organizat la Miercurea Ciuc: legislaţie da, avantaje ba!

Primul Forum Economic Social din România, organizat la Miercurea Ciuc: legislaţie da, avantaje ba!

Evenimentul, menit să dea mai multă vizibilitate economiei sociale la nivel regional şi local, a dat prilejul oamenilor cu experienţă şi putere de decizie în domeniu să discute, într-un cadru formal, despre legislaţia actuală, despre beneficiile şi dezavantajele acesteia şi, totodată, să ofere celor direct implicaţi posibilitatea să-şi spună durerile. Concluzia a fost că legislaţia naţională actuală în privinţa economiei sociale a fost făcută „că trebuia să fie făcut ceva”, dar „să nu poată fi aplicată”. Deşi pare incredibil, persoanele cu dizabilităţi sunt excluse din legea care ar trebui să le protejeze.

Primul Forum de Economie Socială din România, purtând sigla Uniunii Europene, s-a organizat, ieri, la Miercurea Ciuc, la iniţiativa Consiliului Judeţean şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita.

Directorul DGASPC Harghita, Elekes Zoltán, a afirmat că, în Harghita, activitatea de economie socială este prezentă de la Revoluţie încoace, organizaţii neguvernamentale care au activat în domeniul economic investind profitul şi veniturile în proiecte sociale şi ajutând oameni cu nevoi speciale să se integreze pe piaţa muncii. „Nu sunt oficializate ca întreprinderi de economie socială sau de inserţie socială, dar activitatea lor este una foarte importantă”, a spus directorul Elekes. Numai că „legislaţia actuală nu prezintă foarte multe avantaje pentru întreprinderi de inserţie socială”. „Avantajele pentru ele ar fi să aibă facilităţi fiscale, scăderi de impozite, dar aşa ceva nu prea e prevăzut în lege”, a adăugat directorul Elekes Zoltán.

În aceste condiţii, pe bună dreptate, oamenii se întreabă: pentru cine o fi bună legea asta? Preşedintele Asociaţiei Handicapaţilor Fizic din Harghita, Józsa Csaba,  povesteşte că organizaţia pe care o conduce are mai multe ateliere, unde sunt angajate persoane cu dizabilităţi. În opinia sa, întreprinderile de inserţie socială ar ajuta foarte mult asociaţia, „mai ales cu facilităţile fiscale şi toate ajutoarele care au fost prezentate”: granturi, finanţarea de proiecte şi ajutoare de la stat. Numai că persoanele cu dizabilităţi nu au fost cuprinse în acest act normativ.

„Din păcate, persoanele cu orice fel de dizabilitate au fost eliminate din start din lege, deci nu beneficiază de prevederile ei. Este o iniţiativă foarte bună, dar categoria socială care ar trebui să beneficieze cel mai mult de această lege este lăsată pe dinafară”, a precizat dl Józsa Csaba.

Directorul Departamentului socio-medical al Caritas, Péter György, a studiat legislaţia în domeniul economiei sociale şi consideră că în momentul de faţă nu rentează ca organizaţiile existente să se înregistreze ca întreprinderi sociale. „Mai multe dezavantaje ne-am face. În activităţile pe care le desfăşurăm avem angajate mai multe persoane cu dizabilităţi, vulnerabile, dar nu merită să ne înregistrăm ca întreprindere de inserţie socială; am avea mai multe controale, mai multe rapoarte de trimis şi aşa nu merită”, a detaliat Péter György.

În opinia sa şi a altor directori de ONG-uri prezenţi la dezbateri, pentru a fi benefică, legislaţia trebuie „să fie clar definită”, să existe avantaje evidente pentru întreprinderile de inserţie socială, să includă persoanele cu dizabilităţi şi pe cele pensionate pe caz de boală în categoria grupurilor vulnerabile.

„Şi ele sunt persoane dezavantajate, au o pensie de boală mică. (…) Între facilităţile care ar trebui să fie asigurate prin lege, mă gândesc ca întreprinderile de inserţie socială să fie scutite de impozitul pe teren şi pe clădirile care sunt folosite pentru acest scop, de taxa de drum sau de impozitul pe mijloace de transport, atunci ar fi un avantaj.  Altminteri, de ce ar trebui să-şi dea bătăi de cap firmele”, a conchis directorul Departamentului socio-medical al Caritas.

Reprezentanţii persoanelor cu dizabilităţi şi-au manifestat public intenţia de a solicita parlamentarilor modificarea legislaţiei economiei sociale.

Dana Verbal, membră a Comisiei Europene, a amintit că forumul de la Miercurea Ciuc este o premieră în România şi a prezentat câteva acţiuni care se derulează la nivel european cu privire la antreprenoriatul social, în special cu privire la accesul la finanţare – împrumuturi sau investiţii – şi o serie de apeluri prin care se oferă granturi câtorva proiecte care dezvoltă piaţa de finanţare socială din Europa. În final, a amintit acţiunile menite să sporească vizibilitatea sectorului întreprinderilor sociale pe continent: o hartă a acestora şi un instrument online de autoevaluare a ecosistemului întreprinderilor sociale dintr-un anumit teritoriu, acesta urmând să fie lansat în luna octombrie a anului în curs.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.