Primarul municipiului Gheorgheni: „Avem un decalaj de 20 de ani la Gheorgheni. În patru ani nu putem să recuperăm aceste decenii” (1) | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 22 septembrie 2021
Home » Societate » Primarul municipiului Gheorgheni: „Avem un decalaj de 20 de ani la Gheorgheni. În patru ani nu putem să recuperăm aceste decenii” (1)
Primarul municipiului Gheorgheni: „Avem un decalaj de 20 de ani la Gheorgheni. În patru ani nu putem să recuperăm aceste decenii” (1)

Primarul municipiului Gheorgheni: „Avem un decalaj de 20 de ani la Gheorgheni. În patru ani nu putem să recuperăm aceste decenii” (1)

  • Starea drumurilor din Gheorgheni şi a celui spre Lacu Roşu creează nemulţumiri atât celor care sunt în trecere, cât şi locuitorilor municipiului. Timp de 12 ani, până în 2020, Primăria Gheorgheni a fost condusă de edili aleşi pe listele PCM. La alegerile din toamna anului trecut, primar al municipiului Gheorgheni a fost ales Csergő Tibor-András (UDMR). La jumătate de an de la preluarea mandatului, am stat de vorbă cu actualul primar al municipiului Gheorghenidespre ce a „moştenit” în cadrul instituţiei de la vechea conducere, starea drumurilor, a investiţiilor, bugetul din acest an, dar şi alte subiecte.

Pentru început, edilul a explicat că a preluat mandatul foarte târziu, în 2 noiembrie 2020, acum jumătate de an. Acesta a spus că a preluat „o moştenire foarte grea” şi a precizat că, de exemplu, încă de la început s-a confruntat cu lipsa de personal. În prima lună, „nu am mai avut nici viceprimar, nici secretar, care era în concediu medical, şi nici un consiliu local constituit în totalitate”. Conform acestuia, prima şedinţă de consiliu local cu cei 17 consilieri a putut fi ţinută în 20 noiembrie 2020.

„A fost o problemă acută (Lipsa de personal în cadrul primăriei – n.n.). Nici acum nu am reuşit să o rezolvăm în totalitate, dar am făcut progrese”. Primăria Gheorgheni a organizat concursuri pentru ocuparea a 15 posturi în ultimele 6 luni, în urma cărora au fost angajaţi un anumit număr de funcţionari publici, însă au fost şi care au plecat din cei vechi. Primarul a afirmat că în momentul de faţă, pas cu pas, se intră în normalitate din acest punct de vedere, situaţia lipsei de personal fiind remediată în mare parte, deşi mai este nevoie de funcţionari publici profesionişti.

Csergő Tibor-András susţine că încearcă să introducă o nouă viziune în ceea ce priveşte funcţionarea instituţiei, deoarece a observat că înaintea mandatului său administraţia se baza „pe câţiva oameni, care au plecat şi nu au predat mai nimic”. „Atunci, pe lângă lipsa de personal, m-am confruntat şi cu lipsa de informaţii. Şi acum este o perioadă de analiză a proiectelor, a contractelor, a angajamentelor pe care şi le-au asumat cei care au plecat, dar încercăm să demarăm şi noi proiecte, după cum s-a aprobat şi în bugetul local. Bugetul a fost adoptat foarte târziu, la fel ca în toată ţara, chiar în trimestrul al doilea. E foarte târziu. Acum încercăm să demarăm toate procedurile de achiziţii privind serviciile de proiectare şi sperăm ca decalajul cu care am pornit în anul 2021 să fie recuperat şi putem să demarăm proiecte noi”, a spus edilul.

Nu erau suficiente scaune pentru angajaţii primăriei

Ca fapt divers, interlocutorul nostru ne-a povestit că la venirea sa la conducerea primăriei a observat că nu sunt scaune suficiente pentru angajaţii instituţiei. „Sunt nişte probleme… (…) Şi cu asta am început: să cumpărăm scaune la primărie. (…) Sunt lucruri mici, dar foarte importante. Nu am avut luminozitate suficientă în birouri, (…) astfel că am schimbat toate panourile din clădire, pentru a avea măcar ambianţa corespunzătoare. (…) Înţelegeţi de unde am pornit? Şi acum să vorbim de ce sunt drumurile aşa?”, a spus edilul.

O altă problemă gravă a fost că angajamentele şi contractele nu erau predate, după cum s-a amintit deja. „A trebuit să le descoperim pe fiecare. Era o muncă haotică”. Acesta a declarat că a realizat, după câteva luni de la preluarea mandatului, că executanţii lucrărilor de investiţii nu onorează termenele stabilite prin contracte. Potrivit sursei citate, foarte multe contracte aflate în derulare în momentul de faţă sunt cu termenele prelungite. „Dar sper ca anul acesta să schimbăm comportamentul şi prin consecvenţă şi seriozitate contractele să fie onorate aşa cum erau stipulate şi la termenele respective. Sunt foarte multe probleme, ştiu, sunt probleme grave în oraşul Gheorgheni”, a precizat edilul.

O altă „moştenire” a fost un conflict managerial la spitalul municipal, „pe care în sfârşit am reuşit să-l rezolvăm”.

Totodată, este şi problema serviciului de apă şi canalizare. În luna octombrie 2020 societatea era în faliment, iar serviciile de apă şi canalizarea au fost preluate de firma de termoficare a oraşului. Însă sistemul „este într-o stare deplorabilă, de abia funcţionează” şi se fac eforturi pentru a-l menţine pe linia de plutire, „pentru ca locuitorii oraşului să aibă apă potabilă şi o canalizare funcţională”, a mai punctat primarul.

Două proiecte pentru extinderea şi modernizarea sistemului de apă şi canalizare, însă execuţia lucrărilor avansează foarte lent

În legătură cu sistemul de apă şi canalizare şi cu întârzierile la execuţia lucrărilor de investiţii, Csergő Tibor-András a spus că în momentul de faţă sunt în derulare două proiecte finanţate de Ministerul Dezvoltării prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Unul vizează extinderea şi modernizarea reţelei de canalizare menajeră, un proiect total de 24 milioane lei, din care finanţarea din partea ministerului este de 22 milioane lei, iar 10% o reprezintă cofinanţarea din partea Primăriei Gheorgheni.

Primarul a declarat că şi în cazul acestui proiect se observă „problema decalajului de timp”. Contractul cu Ministerul Dezvoltării a fost semnat în 2017. Lucrările de execuţie au început în 2019. Dar până în momentul de faţă nu s-au efectuat nici 10% din lucrări, deşi termenul de finalizare a investiţiei este sfârşitul anului viitor.

„Dacă lucrăm la capacitatea şi viteza de anul trecut, nu o să facem această lucrare nici în şase ani. Trebuie seriozitate, trebuie un altfel de management, pe care încercăm să-l introducem, pe care am încercat să-l explic şi firmelor respective. Aici se vede: în 2019 şi 2020 s-au efectuat lucrări în valoare de 818.000 lei”, a subliniat edilul.

Pentru acest an, a continuat primarul, a fost făcut un grafic al lucrărilor. Însă firma respectivă lucrează de aproximativ o lună, deoarece vremea nu a permis începerea lucrărilor mai devreme. „Dar această investiţie nu se face cu trei tractoare sau trei excavatoare şi cu cinci oameni. E imposibil. Dacă plouă nu lucrează, dacă e frig nu lucrează. Deci avem 5-6 luni în care se pot executa lucrările”, a precizat edilul.

În cazul celui de-al doilea proiect – extinderea şi modernizarea reţelei de apă potabilă – situaţia este asemănătoare, spune primarul. În cazul acestuia, contractul cu Ministerul Dezvoltării a fost semnat la începutul lui 2018, tot prin PNDL. Valoarea acestuia este de aproximativ 15 milioane lei şi lucrările ar trebui finalizate până la sfârşitul anului viitor, termenul fiind deja prelungit. Firma care a câştigat licitaţia a început lucrările anul trecut. „Proiectul respectiv are o valoare totală de aproape 15 milioane lei şi evoluează la fel ca în cazul canalizării: firma nu lucrează la dimensiunile necesare şi încă nu a ajuns nici la 20% din executarea lucrărilor”, a subliniat Csergő Tibor-András, precizând că sunt societăţi comerciale diferite.

Primarul este sceptic că până la sfârşitul anului viitor se va recupera timpul pentru a se încadra în termenele prevăzute în contracte în cazul ambelor proiecte. În acest an se doreşte atingerea unui procent de 40-50% din ambele proiecte. „Viteza de realizarea a execuţiilor, aceasta este problema”. Firmele respective au câştigat contractele la licitaţie, însă au subcontractat lucrările la localnici „şi cam atât”. Conform edilului, un executant a predat graficul de lucrări, însă celălalt încă nu, motiv pentru care a fost somat de autorităţile locale „că aşa nu mai merge”.

Csergő Tibor-András a explicat şi că „o experienţă neplăcută” a fost deja în anii 2010-2012 în cazul unui alt proiect de extindere a canalizării şi a conductei de apă potabilă, finanţat prin Compania Naţională de Investiţii. „Nici astăzi nu e finalizată lucrarea şi nu e predată, nu e pusă în funcţiune. Şi e un proiect de peste 5 milioane de euro. Este din 2010, e deja istorie. Şi noi vrem să racordăm actualele proiecte şi conducte la sistemul acela care nu este nici măcar predat”, a spus primarul.

Reabilitarea patinoarului artificial: de la o investiţie iniţială de 30 milioane de lei, conform studiului de fezabilitate, s-a ajuns după încă câteva expertize la un proiect cu o valoare dublă

Prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) se implementează alte două proiecte în Gheorgheni care vizează construirea sau reabilitarea a două obiective sportive. Unul dintre ele constă în construirea unui bazin de înot didactic, care este finalizat în proporţie de 99%. „Sper ca în vara aceasta să putem să îl preluăm”, a spus edilul.

Al doilea proiect este „Consolidarea, modernizarea, extinderea şi dotarea patinoarului artificial” din Gheorgheni. Primarul a explicat că, în parteneriat cu CNI, procedura de reabilitare a început în 2016-2017, întocmindu-se studiul de fezabilitate (SF). Însă SF-ul comandat de primărie nu a luat în calcul probleme majore în ceea ce priveşte rezistenţa arcelor din lemn. „După acceptarea SF-ului din partea primăriei şi a CNI, s-a contractat lucrarea de proiectare şi de execuţie la preţul stipulat în devizul general din studiul de fezabilitate, dar după licitaţie s-a realizat că la patinoarul artificial din Gheorgheni problemele sunt mult mai grave decât par la prima vedere, astfel că s-au făcut expertize de rezistenţă. Rezultatul expertizelor arată clar că toate arcele trebuie demontate şi trebuie schimbate. Aceasta înseamnă că, în totalitate, construcţia sau patinoarul trebuie demolat şi reconstruit”, a spus primarul, precizând că din această cauză devizul general al investiţiei este mult mai mare. Mai exact, dacă în primă fază proiectul avea o valoare de 30 de milioane lei, după efectuarea expertizelor s-a concluzionat că e nevoie de o investiţie aproximativ dublă.

În momentul de faţă reprezentanţii primăriei poartă tratative cu CNI şi cu câştigătorul licitaţiei pentru a se vedea cum pot fi defalcate sumele respective pentru a se începe execuţia lucrărilor. Primarul se arată optimist că se vor găsi soluţii. În acest proiect, municipalitatea s-a angajat să contribuie cu aproximativ 2 milioane lei, „care este o sumă mare pentru bugetul local”. „Nu putem să alocăm mai mulţi bani pentru investiţia respectivă. (…) Dacă vrem să avem un patinoar în care să găzduim meciuri internaţionale, atunci trebuie să revizuim proiectul în totalitate. SF-ul iniţial nu a arătat această problemă (n.n. – de rezistenţă), el a tratat investiţia ca o reparaţie curentă. Dar eu cred că o să găsim soluţiile (…) pentru a avea un palat al hocheiului, căci este foarte important pentru zona aceasta şi trebuie să fie un sanctuar al sportului din Gheorgheni. Eu asta susţin şi cred că trebuie să găsim soluţii, chiar dacă nu va fi construit în mandatul acesta, dar măcar să punem bazele proiectului, astfel încât peste doi ani să nu apară iar probleme, iar să nu avem condiţiile financiare etc.”, a mai spus Csergő Tibor-András.

(În urma discuţiei avute cu primarul municipiului Gheorgheni, în a doua parte vom detalia, printre altele, planurile actualei administraţii locale pentru acest an sau lucrările care se vor efectua pentru repararea sau reabilitarea unor drumuri.)

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.