Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Regimul juridic al muncii suplimentare este tratat în Codul muncii, unde este prevăzut contextul în care se poate munci peste program, cum trebuie recompensaţi salariaţii şi cine nu poate să lucreze niciodată în aceste condiţii. În cazul contractelor de muncă cu timp parţial, există chiar şi sancţiuni pentru angajatorii care lucrează cu salariaţi mai mulţi decât au semnat în contract că vor munci şi peste intervalul de ore stabilite în Contractul individual de muncă.
Munca suplimentară este cea făcută peste durata normală a timpului de muncă săptămânal şi trebuie răsplătită în consecinţă. Durata maximă a timpului de lucru este de 48 de ore pe săptămână, iar asta include orele suplimentare, potrivit Codului muncii.
Excepţional, se poate lucra şi peste 48 de ore, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de patru luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Şi există, de asemenea, locuri de muncă unde e necesar să se lucreze peste norma de 8 ore pe zi, însă trebuie respectată durata maximă legală de care vorbeam.
„Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident”, scrie în Codul muncii. Aşadar, munca suplimentară nu poate fi impusă salariatului, ca regulă. Munca efectuată după terminarea programului poate fi considerată muncă suplimentară numai în situaţia în care există o solicitare din partea angajatorului pentru efectuarea ei. Iar condiţia secundară este să existe acordul salariatului.
Ca recompensă a muncii suplimentare, conform Codului muncii, aceasta se face în 2 moduri: prin ore libere în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea orelor suplimentare (în aceste condiţii, salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru); dacă nu e posibilă varianta de mai sus, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia (sporul nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază).
Interdicţii la prestarea muncii suplimentare
Tinerii în vârstă de peste 18 ani nu pot presta muncă suplimentară, această interdicţie fiind absolută în Codul muncii.
Evident, dacă ne raportăm la limitele legale ale timpului de muncă săptămânal, tot ceea ce depăşeşte aceste limite înseamnă muncă suplimentară făcută în afara legii. „Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 din Codul muncii (adică peste durata legală a timpului de lucru – n.r.) sau art. 115 (sectoarele de activitate unde se lucrează peste 8 ore pe zi – n.r.), după caz, este interzisă, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident”, scrie în Codul muncii.
Aşadar, se poate face muncă suplimentară şi peste durata legală a timpului de lucru (dar nu cu salariaţi minori), dacă şi numai dacă e vorba despre cazuri de forţă majoră sau de urgenţă pentru care trebuie luate măsuri destinate prevenirii producerii unor accidente sau pentru înlăturarea consecinţelor unui accident.
Apoi, există o interdicţie de a presta muncă suplimentară în cazul contractelor cu muncă parţială. Şi aici avem două excepţii, care se referă fix la situaţiile de mai sus: cazurile de forţă majoră şi urgenţele. Salariaţii care muncesc peste norma din contractul de muncă cu timp parţial nu se pot aştepta să fie şi recompensaţi pentru acestea, din moment ce legea prevede că e interzisă munca suplimentară în cazul lor.
Există încă o amendă, introdusă în Codul muncii anul trecut, care ar trebui să reducă fenomenul „muncii la gri” (munca peste norma parţială din contract): 10.000 de lei pentru fiecare persoană angajată care lucrează mai multe ore decât a semnat în contract că lucrează. Nerespectarea regimului prescris în Codul muncii la munca suplimentară atrage după sine acum amenzi între 1.500 şi 3.000 lei. Practic, aceasta este amenda generală, pentru că nu se specifică în Codul muncii că se aplică pentru fiecare angajat găsit de inspectorii de muncă într-o astfel de situaţie.
Acest material apare ca urmare a faptului că un număr tot mai mare de persoane au mers şi continuă să meargă la Inspectoratul Teritorial de Muncă Harghita pentru consiliere cu privire la acest context legal – ne-a informat d-na Daniela Bortoş, consilier juridic superior.
AURELIA ILUŢ
