Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Dr. Mihai Târnoveanu: Am fost student la UMF Târgu Mureş. Încă de pe atunci erau la secţia maghiară studenţi care de-abia vorbeau româneşte. Mereu m-am întrebat pe parcursul anilor de studenţie cum vor putea trata aceşti viitori doctori pacienţii care nu ştiu să vorbească ungureşte
Suntem cu ochii (gata de Acţiune) pe Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, mai ales în acest an electoral, când coaliţia aflată la guvernare este predispusă să cedeze presiunilor UDMR menite a rupe în două Universitatea, urmărindu-se înfiinţarea unei instituţii exclusiv maghiare, cu conducere proprie, rector maghiar, decani, profesori, studenţi, numai de etnie maghiară, sub pretextul asigurării învăţământului în limba acestei minorităţi. Deocamdată, zilele astea au fost trimişi la Bucureşti câţiva protestatari care afişează în faţa Ministerului Educaţiei steaguri ale UE pe care sunt scrise într-o engleză de baltă nişte revendicări în sensul pretextului enunţat mai sus.
Am fost student la UMF Târgu Mureş. Încă de pe atunci erau la secţia maghiară studenţi care de-abia vorbeau româneşte. Mereu m-am întrebat pe parcursul anilor de studenţie cum vor putea trata aceşti viitori doctori pacienţii care nu ştiu să vorbească ungureşte. Pentru a termina facultatea, colegii mei nu erau nevoiţi să înveţe limba română, putând folosi, cu foarte puţine excepţii, exclusiv limba maghiară, atât la cursuri, cât şi la examene. De asemenea, în conducerea Universităţii erau numeroase cadre didactice de etnie maghiară, aşadar, erau şi sunt în continuare toate condiţiile pentru acest învăţământ în limbă străină, din anul I până în anul VI, inclusiv în anul de stagiu, deci în toţi cei şapte ani, atât la stomatologie, cât şi la medicină generală şi farmacie.
Deci unde este „buba”? În faptul că etnicii maghiari vor ca de obicei să fie stat în stat, mergând pe toate palierele pe principiul autonomiei etnice de fapt, mascându-şi intenţiile sub diferite pretexte, ori cel al asigurării învăţământului în limba maternă, cum este cazul de faţă, ori cel al unei mai bune autogospodăriri financiare, atunci când vorbesc de autonomia teritorială.
Direcţia dată de liderii lor nu este în sensul unei convieţuiri fireşti în statul român, naţional, unitar, suveran şi indivizibil, ci în sensul formării unei regiuni autonome, din Arcul Intracarpatic până la Carei, la graniţă. Pe acest principiu au mers din 1990 până în prezent, „flamura” fiind „drepturile minorităţilor”, steag pe care l-au fluturat atât în interiorul, cât mai ales în exteriorul României.
Dreptul de a fi ungur în România a fost din păcate întotdeauna mai presus decât dreptul de a fi român în România.
Mai nimeni din cei care ar trebui să se întrebe, nu se întreabă dacă dreptul de a fi ungur în România nu încalcă dreptul de a fi român în România, primul intrând în contradicţie cu ultimul, din cauza termenilor în care a fost impus.
Cum se poate înţelege un cetăţean al acestei ţări care nu ştie limba maghiară cu oamenii din administraţia locală care efectiv aproape că nu ştiu limba română? Sunt nenumărate cazuri în acest sens în Covasna, Harghita, parţial Mureş şi Satu-Mare. Sunt zone compacte maghiarizate în care românii care nu ştiu ungureşte nu se pot descurca.
Sunt cetăţeni ai acestui stat care ocupă posturi în diferite instituţii publice care nu au scos pe gură în toată viaţa lor mai mult de trei cuvinte în limba română. Sunt primării în care dacă te duci ca român, efectiv nu ai cu cine vorbi… încercaţi de exemplu pe la Cristuru Secuiesc.
În această tristă paradigmă, liderii comunităţii se plâng în continuare că etnicii maghiari nu au depline drepturi! Deocamdată au trimis trei inşi la Bucureşti în faţa Ministerului Educaţiei să testeze şi să pregătească „terenul”.
Suntem cu ochii pe UMF Târgu Mureş, bineînţeles şi pe coaliţia aflată la putere. Suntem gata de Acţiune la Târgu Mureş.
Mihai Târnoveanu, vicepreşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş
