Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş solicită cotă de vânătoare proporţională în cazul urşilor | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş solicită cotă de vânătoare proporţională în cazul urşilor
Preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş solicită cotă de vânătoare proporţională în cazul urşilor

Preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita, Covasna, Braşov şi Mureş solicită cotă de vânătoare proporţională în cazul urşilor

Ceea ce ar însemna ca în judeţul nostru să fie recoltate circa 97 de exemplare de urs, cu aproape 30 mai multe decât era prevăzut în ordinul aflat în dezbatere publică

Preşedinţii Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita, Mureş şi Braşov au înaintat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o adresă comună prin care solicită o abordare diferită în ceea ce priveşte aprobarea cotelor de vânătoare la nivel naţional, în funcţie de frecvenţa atacurilor care au loc în fiecare judeţ. „Spre exemplu – se arată în adresă – în judeţul Harghita atacurile provocate de urşi sunt mult mai frecvente şi mai păguboase în raport cu alte judeţe din România. Tocmai din acest motiv, luând în considerare faptul că populaţia de urşi din judeţul Harghita reprezintă aproximativ 1/5 din populaţia totală de urşi din România, proporţional ar fi ca şi cota de vânătoare aprobată să reprezinte 1/5 din cota naţională aprobată, adică undeva la 97 de urşi”.

 Preşedintele CJ: cei care sunt împotriva cotei de vânătoare nu vorbesc de victimele omeneşti

Într-o conferinţă de presă comună a preşedinţilor Consiliilor Judeţene din Covasna şi Harghita s-a subliniat faptul că cifrele din ordinul de ministru care reglementează recoltarea sau capturarea urşilor sunt prea mici. O conferinţă de presă care, spunea preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a avut rolul de a face „auzite vocile acelor oameni care nu au curajul să iasă din casele lor şi pe care îi reprezentăm”.

Mai mult, preşedintele CJ Harghita a acuzat marile organizaţii de mediu că protejează animalele sălbatice din interes propriu. Totodată, potrivit afirmaţiilor lui Borboly Csaba, mass-media ar prezenta problema urşilor într-o manieră foarte unilaterală şi consideră că în discuţii nu se aminteşte despre victimele omeneşti.

„Doresc să întreb: la ce este bună orice despăgubire pentru omul care a suferit un accident care i-a pus viaţa în pericol sau pentru un copil de 14 ani care a suferit o traumă care-l va afecta toată viaţa şi care cu greu va putea trece peste acest atac?” –  întreba Borboly Csaba.

„Viaţa umană este cea de care nu vorbesc organizaţiile verzi. Pe de altă parte, se înregistrează mari pagube în culturi, cei din judeţ se duc cu arme la seceriş. (…) După ora şase seara, copiii nu sunt lăsaţi pe stradă în foarte multe localităţi, oamenii nu mai au curajul să se ducă la pădure, să-şi cultive terenurile, nu se mai fac excursii, foarte puţini sunt cei care au curajul să se expună acestui pericol. La Bruxelles am auzit că nu s-a ştiut de aceste lucruri, nu au fost informaţi de către România”, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

Acesta a amintit şi de cota de vânătoare care a fost stabilită în urma unui calcul greşit: „adică acel număr de 6.500 a ajuns să fie mai mult de atât”.

Într-un comunicat remis presei de către Biroul de presă al CJ Harghita se arată şi faptul că Borboly Csaba „consideră că vinovaţii sunt aşa-numiţii baroni verzi care, în calitatea lor de beneficiari ai mai multor finanţări europene, protejează animalele din interes propriu”.

 Vătămări corporale şi daune provocate de urşi în judeţul Harghita

În cuprinsul adresei transmise către Ministerul Mediului de cei patru preşedinţi de consilii judeţene sunt prezentate şi atacurile urşilor asupra oamenilor, dar şi pagubele provocate în cele patru judeţe. Astfel, se arată că în judeţul Harghita, conform datelor oferite de Agenţia de Mediu, în perioada 2011-2012 au existat 5 cazuri de vătămări corporale cauzate de urşi, iar în perioada 2013-2014 au existat 7 astfel de cazuri. Din datele Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, în spitalele din judeţ au fost îngrijite 15 persoane care au suferit de pe urma atacurilor urşilor, în anul 2014.

Cum reiese şi din datele comunicate de Instituţia Prefectului, în anul 2015, pagubele cauzate de urşi au crescut cu mai mult de 50% faţă de anul 2013 (de la 105 atacuri, la 227 atacuri – pagube în efectivele de animale se ridică 248.260 lei şi pagube agricole pe 183 hectare), respectiv numărul victimelor atacurilor urşilor s-a dublat în anul 2015 (de la 3 victime, la 7 victime).

„În ceea ce priveşte perioada cuprinsă între anii 2015 şi 2016, menţionăm faptul că nu deţinem date oficiale în acest sens, dar conform cazurilor semnalate în presa locală şi naţională, numărul vătămărilor corporale este constant sau chiar în creştere în judeţele Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov”, se mai arată în document.

 Ar trebui să fie incluse doar animalele sălbatice, în cazul nostru urşii, care prezintă agresivitate şi o obişnuinţă de a ataca animale domestice sau oameni

La propuneri, semnatarii adresei mai specifică, printre altele, că „aceste cote cu privire la urşi să fie împărţite proporţional pe teritoriile judeţene, în raport cu frecvenţa atacurilor şi cu gradul de pericol existent pe aceste teritorii. Această măsură ar trebui să se aplice în toate judeţele din ţară, adică cota aprobată să fie proporţională cu numărul de exemplare de urşi existent în judeţe”.

„Totodată, trebuie specificat faptul că de cele mai multe ori aceste cote şi activităţile de vânătoare au drept ţinte exemplare de urs care nu au atacat niciodată şi care poate nu se apropie de zonele locuite. Este necesar astfel să se facă o distincţie între urşii care atacă, poate în mod regulat, şi între cei care îşi desfăşoară activităţile de procurare a hranei în zonele împădurite, evitând contactul cu oamenii sau cu alte animale din gospodăriile oamenilor. În activităţile vânătoreşti de capturare a urşilor care, bineînţeles trebuie să se desfăşoare în limitele cotei aprobate de minister, ar trebui să fie incluse doar animalele sălbatice, în cazul nostru urşii, care prezintă agresivitate şi o obişnuinţă de a ataca animale domestice sau oameni”.

În finalul adresei se specifică faptul că propunerile înaintate „fac referire strict la problematica cauzată de urşi şi nu la situaţia exemplarelor de lupi şi pisici sălbatice, care nu reprezintă pericole majore”.

În momentul de faţă, ordinul de ministru de aprobare a derogărilor în cazul speciilor urs, lup şi pisică sălbatică este suspendat 

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca Palmer, a anunţat, printr-o postare pe o reţea de socializare, că în momentul de faţă a suspendat procedura de emitere a ordinului de ministru, „pentru că încă ne lipsesc câteva elemente esenţiale”.

Potrivit ordinului ce s-a aflat în dezbatere publică până vinerea trecută, pentru Harghita s-ar fi aprobat recoltarea sau capturarea a 200 de exemplare: 67 de urşi, 71 de lupi şi 62 de pisici sălbatice. De remarcat că aceste cifre erau cele mai mari dintre toate cele 28 de judeţe.

∗∗∗

Într-un număr anterior am prezentat poziţia World Wide Fund for Nature (WWF) România – cea mai importantă organizaţie care derulează proiecte pentru conservarea naturii – în legătură cu proiectul de ordin de ministru privind derogările în cazul speciilor urs, lup şi pisică sălbatică, care aprecia că estimările gestionarilor de fonduri cinegetice sunt mult supraevaluate, tocmai ca numărul animalelor sălbatice ce urmează să fie recoltate să fie mai mare.

∗∗∗

Într-o postare pe un site de socializare, Csibi Magor, directorul de programe din cadrul WWF România, anunța că Ministerul a luat, marți, decizia ca în continuare să se acorde derogări pentru animalele care pun în pericol comunitățile locale, vieți umane sau fac pagube mari, dar aceste permise vor fi judecate de la caz la caz. În acest fel, se pare că „vânătoarea la trofeu la animale protejate va deveni istorie”.

(L.C., Şt.P.)

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.