Prăjiturela şi-a lansat cartea acasă

- „A face prăjituri e destul de simplu la o primă vedere, dar a reuşi să dezvolţi gusturile, să le echilibrezi aici deja începe să devină un fel de veleitate şi se poate transforma în artă”
Prăjiturela este una dintre persoanele care au reuşit să se facă cunoscuţi în lumea bucătăriei şi, probabil, cel mai cunoscut cofetar harghitean. Pentru că Mihaela Sava (înainte de căsătorie, Mihaela Matei) s-a născut în comuna Siculeni, iar liceul l-a urmat în Miercurea-Ciuc. Şi pentru că Mihaela este autoarea unei cărţi, apărută nu demult, care s-a vândut în peste 7.000 de exemplare. Bineînţeles, Prăjiturela este cunoscută şi datorită blogului pe care-l are sau emisiunilor TV realizate.
Vineri, Mihaela Sava şi-a lansat cartea intitulată Deserturi magice cu Prijiturela acasă, la Miercurea-Ciuc, gazdă fiind Biblioteca Judeţeană „Kájoni János”. La eveniment au fost prezente prietene şi cunoştinţe ale autoarei, precum şi persoane care au dorit s-o cunoască pe Prăjiturela, să afle cum a luat naştere cartea şi să o achiziţioneze, alături de un autograf.
O pasiune din copilărie
Spunând povestea din spatele cărţii, Mihaela Sava preciza că a fost pasionată de gătit încă de când era mică, când îşi petrecea vacanţele la bunica ei, de la Brusturoasa, judeţul Bacău. După o pauză în timpul liceului şi primii ani de facultate, pasiunea s-a reaprins când a plecat cu o bursă de studii în Budapesta. „Noi locuiam într-un cămin şi aveam o bucătărie comună unde găteam toţi, dar eram de pe tot mapamondul – povestea Prijiturela. Eram din Europa, Asia, de peste tot. (…) Aveam un obicei în fiecare duminică, cineva gătea din ţara lui preparate pe care le cunoştea de acasă. (…) atunci mi s-a deschis cumva universul, mi-a crescut foarte mult toleranţa la tot ceea ce înseamnă culturi noi, oameni noi, gusturi noi şi am început să devin pasionată. Asta se întâmpla în 2005”.
Apoi s-a întors acasă. „Problema a fost că după ce am terminat facultatea, m-am angajat (…) mi-am dat seama că viaţa mea înseamnă să mă duc la serviciu, să vin acasă şi atât. Şi simţeam că pot mai mult de atât. Şi atunci, fiind pasionată de gătit, o prietenă mi-a zis, dar de ce nu-ţi faci un blog culinar?”, îşi continua povestea Prăjiturela.
Între timp a făcut şi un curs de cofetar, pentru că, spunea ea, atunci când activezi în mediul online, eşti uşor de judecat. „Cu toate astea, mi-a fost foarte greu şi îmi este în continuare greu. Sufăr de un sindrom al impostorului acut pentru că nu am activat în domeniu decât foarte puţin. Dar citesc foarte mult, am făcut workshop-uri, cred că sunt foarte informată pe tot ce înseamnă chimia din spatele prăjiturilor. A face prăjituri e destul de simplu la o primă vedere, dar a reuşi să dezvolţi gusturile, să le echilibrezi – ori mie nu-mi place să fac doar prăjituri, îmi place şi să gătesc – cred că aici deja începe să devină un fel de veleitate şi se poate, bineînţeles, transforma în artă”, spunea Prăjiturela.
După 12 ani de activitate în SRI a luat decizia să părăsească serviciul. Dar a mai stat trei ani până când a luat decizia finală de a urma calea freelance-ingului.
„Pe 15 martie am împlinit doi ani de când am luat-o pe calea asta a liberului profesionist. Şi vă spun sincer că încă nu m-am obişnuit cu ideea. Încă mi-este greu să mă organizez. De la a fi foarte organizată, cu un program foarte strict, am ajuns să nu reuşesc să am un program. Am dat dintr-o extremă în alta. Din fericire, am ajutoare care reuşesc să mă ţină pe linia de plutire, inclusiv un soţ foarte, foarte susţinător”.
Istoria cărţii. De la 50 de reţete, la 102
Mihaela Sava spunea că ideea de a scrie o carte a apărut din momentul în care se hotărâse să îşi dea demisia, doar că îi era frică să-şi pună semnătura pe una.
„Aveam colaborări. Activez pe partea de online, unde am colaborări cu diverse brand-uri, le furnizez servicii de publicitate şi ei mă plătesc – din asta trăiesc. Şi mă gândeam că o să-mi dau demisia, trei luni o să închei orice colaborare şi o să scriu o carte.
Un an mai târziu mi-am dat seama că dormeam la fel de puţin, nu aveam timp să mănânc, să mă odihnesc, pentru că viaţa de freelancer e mai provocatoare decât mă aşteptam.
Anul trecut, în luna ianuarie, am fost contactată de Editura Bookzone, care este o editură destul de mare, în plină ascensiune în România, şi m-au întrebat dacă vor să scriu cu ei o carte de reţete.
Am negociat cu ei şi i-am zis ok, ce vreţi, cum vreţi să facem?”.
Continuându-şi povestea, Prăjiturela spunea că a avut cerinţe foarte stricte încă de la început, printre ele fiind şi aceea de a avea o carte în formatul cunoscut sub numele de BBC, cu copertă tare. Pentru carte a lucrat şi împreună cu un fotograf.
„M-am apucat în februarie, am avut deadline-ul în luna iulie. Am predat manuscrisul. 50 de reţete, de care eram foarte mândră. Am mers la sigur cu toate, erau reţete de la mama, de la bunica, de la vecine, testate toate.
Problema a fost fix a doua zi, când m-a sunat directorul editorial să-mi spună că la acest format de carte, 50 de reţete sunt prea puţine. Pot în şapte zile să mai fac măcar 20? Când am auzit, primul lucru a fost să-l sun pe fotograf. Eu mai aveam pe blog reţete, aveam nişte reţete de backup. L-am întrebat, Robert, ne băgăm? El a zis, da, sigur (…). Dar mie, dintr-un un soi de obsesie, de anxietate, mi se părea că 75 nu sună bine. Şi am zis, ok, crezi că putem să facem 100 de reţete?
Am reuşit, într-o săptămână, să facem încă 50 de reţete, cu puţine ore de somn, cu riscul, în cartea asta o să găsiţi câteva reţete cu câteva omiteri, foarte mici, ar spune unii, foarte mari, aş zice eu: am uitat la una un pas, la una un ingredient, asta a fost situaţia.
Am reuşit să mai facem încă 50 de reţete, să respectăm deadline-ul.
De ce v-am povestit treaba asta, este pentru că de-abia la următoarele 50 de reţete am simţit că am reuşit să fiu creativă, să-mi las liber, nu ştiu, puterea asta de a crea”.
Un real succes
Mihaela Sava spunea că Deserturi magice cu Prijiturela, în care se află 102 de reţete, s-a bucurat de un mare succes, aflându-se în casele a peste şapte mii de români.
„Primesc deja poze cu copii care îşi fac liste cu prăjiturile preferate. În fiecare weekend primesc minim, nu exagerez, cincizeci de mesaje sau poze cu familii care îşi aleg să pregătească reţete. Cu mămici care primesc cadou de la copii cartea asta. Cu copiii care îşi aleg ei reţetele, fac dimineaţa gofre sau fac surprize.
Şi le-am spus că dorinţa mea e ca această carte să fie pătată cu însemnări, cu semne de carte”.
Despre carte, Mihaela Sava spunea că este una care cuprinde reţete foarte uşoare cu ingrediente la îndemână. Este o carte cu reţete casnice, nu cu reţete de cofetării.
„E o carte în care o să găsiţi reţete pe care să le faceţi cu familia, cu copiii, uşor de făcut. Unele sunt chiar foarte simple, pentru că asta ne dorim. Nu vrem să stăm ore întregi în bucătărie.
Am şi prăjituri la care doar amesteci ingredientele şi le bagi la cuptor sau se pregătesc la rece.
Am încercat să acopăr toate gusturile ciocolată, fructe, brânză, vegane, cu lapte, fără lapte. Cumva să acopăr în o sută două de reţete o paletă cât mai largă de gusturi şi sper, când o răsfoiţi, să vă placă şi să vă tenteze să gătiţi ceva din ea”, spunea Prăjiturela.
Cartea încă primează reţetelor de pe Internet
Bineînţeles, a fost şi o scurtă sesiune de întrebări, venite din partea publicului sau a moderatoarei întâlnirii, bibliotecara Corina Haţegan. Una dintre ele se referea la motivul de ce să alegem o carte de bucate, când se găsesc atâtea reţete în mediul online.
„Cred că o carte de bucate te face să te ataşezi altfel de bucătărie – spunea Prăjiturela. Deşi şi mie îmi este mult mai la îndemână uneori să caut reţete online, şi eu fac în continuare reţete din carte. Pur şi simplu ideea că te ataşezi fizic de un obiect, poţi să faci notări în ea, cred că se dezvoltă o relaţie cu cartea şi cu oamenii care sunt lângă tine.
Cum vă spuneam, foarte multe mame împreună cu copiii lor stau vineri seara sau sâmbătă, îşi aleg o reţetă, o răsfoiesc, se uită la poze. Pur şi simplu, încă, eu cred că suntem făcuţi să le atingem, să fie totul tactil. Asta e părerea mea. Acesta e feedback-ul pe care îl am de la oameni.
Eu în continuare cumpăr foarte multe cărţi de bucate. Am o bibliotecă mai mare de cărţi de bucate decât de beletristică şi cred că în continuare oamenilor le place să fie ataşaţi de o bibliotecă”.
Cu ocazia acestei părţi de întrebări şi răspunsuri a evenimentului s-a dezvăluit şi faptul că în carte se găsesc şi reţete clasice, din copilăria noastră, că există dorinţa de a mai scrie o carte, care să cuprindă reţete sărate şi că atunci când subiectul este prăjituri este o blasfemie să te gândeşti la numărul de calorii, dar că trebuie să existe o moderaţie.
Întâlnirea publicului din Miercurea-Ciuc cu Prăjiturela s-a încheiat cu o sesiune de autografe, cărţile aduse fiind epuizate rapid.
LIVIU C.
