Practici agricole prietenoase cu natura, discutate la Miercurea-Ciuc într-un atelier din cadrul FarmBioNet
- Fermierii români participă la construirea unei hărţi europene a practicilor durabile
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc a găzduit, joi, evenimentul „Biodiversitatea şi agricultura – cum preţuim viaţa în toate formele ei”. Organizat cu sprijinul Uniunii Europene, prin proiectul FarmBioNet, evenimentul a reunit cercetători, experţi şi fermieri din regiune pentru a discuta şi a colabora pe tema protejării biodiversităţii.
Participanţii au luat parte la prezentări şi au lucrat în grupuri, împărtăşindu-şi experienţele şi opiniile despre importanţa practicilor agricole prietenoase cu natura. Ben Mehedin, membru al asociaţiei ADEPT Transilvania, lider de reţea şi manager de proiect în România, a subliniat necesitatea acestor abordări.
„Biodiversitatea este varietatea foarte mare de creaturi: plante, animale, insecte. Noi, în agricultură, am pierdut foarte multă cunoaştere, chiar cunoaştere tradiţională în ceea ce priveşte protejarea biodiversităţii. Faptul că România încă mai are o biodiversitate atât de mare se datorează şi practicilor tradiţionale. Sunt oameni în munţi care chiar au păstrat resursele, pentru că atunci când agricultura se face cu grijă faţă de resurse, normal că ai grijă şi de ceea ce produci tu şi, prin asta, poate că indirect, ai grijă şi de celelalte creaturi ale pământului. (…) În ultimul timp există un interes tot mai mare, animat de politicile europene. Există însă şi cei care abordează acest lucru din perspectiva studiului aprofundat, pentru a vedea cum pot avea o agricultură profitabilă, dar şi cum pot avea grijă de resursele pe care le deţin: de natură, de sănătatea solului şi de biodiversitatea pajiştilor permanente”, a declarat presei Ben Mehedin.
El a subliniat că o pajişte bună asigură hrană pentru polenizatori şi pentru animale la păscut, ceea ce, la rândul său, duce la lapte şi carne de calitate. Aceste beneficii se traduc în avantaje economice pentru fermă, chiar dacă, a admis el, nu sunt întotdeauna cuantificate corect.
De asemenea, a adăugat că agricultura prietenoasă cu natura contribuie la un alt aspect important: furnizarea de servicii ecosistemice. Acestea includ aer mai curat, ape mai puţin poluate şi sol mai sănătos. El a menţionat că, în cadrul proiectului FarmBioNet, scopul este de a identifica şi împărtăşi metode prietenoase cu biodiversitatea, astfel încât fermierii să le poată aplica, beneficiind astfel atât natura, cât şi economia fermei.
Proiectul FarmBioNet reuneşte parteneri din 12 ţări europene, având ca scop identificarea şi promovarea practicilor agricole prietenoase cu biodiversitatea, adaptate specificului fiecărei regiuni. În România, reţeaua naţională a fost înfiinţată pe 5 martie 2025 şi organizează ateliere de lucru pentru validarea şi evaluarea acestor practici împreună cu fermieri, experţi şi cercetători.
Metodologia de cartare, dezvoltată de partenerii din Irlanda şi Germania, este aplicată în agricultură şi presupune un sistem de lucru colaborativ numit „cartare conceptuală de grup”. Aceasta implică evaluarea practicilor agricole de către fermieri, consultanţi, experţi silvici şi cercetători, în funcţie de impactul asupra biodiversităţii şi de eficienţa economică.
După prezentarea metodologiei, participanţii au fost împărţiţi pe grupuri de lucru pentru a revizui lista existentă de practici. Aceştia au avut posibilitatea de a elimina practici nerelevante pentru contextul naţional şi de a adăuga altele noi. Fiecare practică este apoi evaluată cu un sistem de notare de la 1 la 10, atât pentru beneficiile aduse biodiversităţii, cât şi pentru costurile economice.
Ben Mehedin a subliniat că implicarea activă a fermierilor este esenţială, deoarece aceştia înţeleg cel mai bine implicaţiile economice ale fiecărei măsuri. A oferit un exemplu concret din zona Ghimeş, unde fermierii lasă intenţionat porţiuni de fâneaţă necosite pentru a permite plantelor să ajungă la maturitate şi să împrăştie seminţe. Această practică contribuie la conservarea biodiversităţii şi la îmbunătăţirea sănătăţii animalelor.
Pe parcursul celor trei ani ai proiectului, sunt planificate patru ateliere naţionale şi două vizite internaţionale de schimb de experienţă. Membrii reţelei contribuie, de asemenea, prin completarea de chestionare şi sunt informaţi constant prin newslettere naţionale şi europene.
Datele obţinute în urma evaluărilor din ateliere vor fi procesate de partenerii de cercetare, care vor genera o hartă conceptuală a practicilor prietenoase cu biodiversitatea, la nivel naţional şi european. Această hartă va reflecta percepţiile colective ale actorilor implicaţi şi va sta la baza unor viitoare recomandări şi politici agricole durabile.
La evenimentul din Miercurea-Ciuc au participat zeci de fermieri, cercetători şi experţi, depăşind numărul aşteptat de organizatori.
„Au venit mai multe persoane decât ne aşteptam noi sau decât au confirmat. Nu ştiu care este elementul declanşator, care este motorul, ce anume a acţionat încât au venit atâţia, dar eu cred că da, interesul este mai crescut pentru că, vedeţi dumneavoastră, agricultura aceasta prietenoasă cu biodiversitatea poate să lupte şi împotriva schimbărilor climatice, nu doar că pune hrană pe masă. Şi atunci noi suntem, la un moment dat, constrânşi de către climă, de către schimbările climatice, încât să fim orientaţi mai mult spre natură şi mai puţin spre profit fără a ţine cont de nimic. Iar dacă nu preţuieşti viaţa, de fapt nu preţuieşti nimic. (…) Deci, agricultura care are în grijă biodiversitatea este o agricultură net superioară oricărui alt tip de agricultură”, a subliniat Ben Mehedin.
În a doua parte a zilei, după finalizarea activităţilor de grup, participanţii au avut ocazia să viziteze Kongo Farm, unde Tăpuc Lorand, proprietarul fermei, le-a prezentat activitatea şi practicile agricole adoptate.
EMILIA ŞERDEAN
