Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Pasionaţii de off-road care intră cu vehicule motorizate în arii naturale protejate, precum şi deşeurile aruncate de turişti şi localnici au continuat şi în acest an să fie cele mai mari probleme cu care se confruntă administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.
Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş (PNCB-H), Hegyi Barna, a declarat că şi în vara care a trecut, în zona Lacului Roşu şi a Cheilor Bicazului a persistat problema gunoaielor. Acesta a spus că pe drumul dintre Gheorgheni şi Lacu Roşu „e dezastru: în fiecare loc unde se poate opri e plin de deşeuri”. Conform directorului PNCB-H, din această cauză Primăria Gheorgheni trebuie să organizeze încontinuu acţiuni de salubrizare. De asemenea, în jurul Lacului Roşu şi Cheilor Bicazului sunt organizate permanent astfel de acţiuni, la care participă, pe lângă angajaţi ai parcului, jandarmi montani şi salvamontişti, voluntari şi beneficiari de ajutor social din Bicaz-Chei. La o astfel de acţiune se adună cel puţin o tonă de deşeuri.
Hegyi Barna a declarat că între Gheorgheni şi Lacul Roşu, dar şi în staţiune, cei care aruncă deşeuri sunt turiştii. Acesta a detaliat că, în Cheile Bicazului, sunt comercianţi care nu au încheiate contracte pentru transportul deşeurilor, motiv pentru care le aruncă în tomberoanele amplasate de Primăria Bicaz-Chei. În acest fel tomberoanele sunt umplute rapid cu gunoaie, iar câinii vagabonzi şi animalele sălbatice le împrăştie peste tot. Totodată, în zona Cheilor Bicazului sunt anumite locuri în care localnicii aruncă deşeurile în pădure. „Sunt depozite ilegale în pădure de zeci de ani”, a spus Hegyi Barna. Acesta a dat exemplul unui cătun care nu avea organizat sistem de colectare a deşeurilor şi localnicii aruncau gunoaiele în pădure. Acum sunt tomberoane şi acolo, însă maşina de la salubritate nu poate circula iarna pe drumul forestier, când e zăpadă şi gheaţă.
Directorul PNCB-H a afirmat că au fost aplicate şi sancţiuni, însă „e foarte greu să identifici omul care aruncă deşeuri”, astfel că rangerii au aplicat amenzi pentru accesul neautorizat în parcul naţional. Potrivit acestuia, au fost amplasate camere de filmat pentru a putea să-i depisteze pe cei care aruncă deşeuri, însă acestea au fost distruse. De asemenea, unele dintre tomberoanele din Cheile Bicazului au fost şi furate. „Nu poţi să pui non-stop un om lângă tomberoane…”.
O perioadă de timp deşeurile nu au mai fost o problemă aşa de mare, însă a redevenit în urmă cu aproximativ 2 ani. În Lacu Roşu era la un moment dat o firmă care era plătită de Primăria Gheorgheni să adune deşeurile, „dar acum nu mai e nimeni care să se ocupe de aşa ceva”. Acesta e de părere că, în sezonul estival, în Lacu Roşu, care aparţine de municipiul Gheorgheni, maşinile care colectează deşeurile ar putea să meargă zilnic, deoarece tomberoanele sunt umplute în fiecare zi.
Pe de altă parte, a precizat Hegyi Barna, în zona Hăşmaşul Mare sau Piatra Singuratică gunoaiele nu reprezintă o problemă, „pentru că acolo ajung 80% montaniarzi, care nu aruncă şi sunt cazuri în care adună deşeurile de pe lângă traseu când coboară. Unde nu ajunge turismul de masă, acolo nu e problemă”.
Practicanţii de off-road „ştiu că fac ceva ilegal, dar tot încearcă”
În ultimii ani, o altă problemă serioasă cu care se confruntă administraţia parcului este generată de persoanele care intră cu vehicule motorizate în aria naturală protejată. Pasionaţii de off-road creează dificultăţi personalului parcului naţional deoarece ignoră indicatoarele, intră cu ATV-uri, motociclete sau maşini de teren în aria protejată, distrug solul, sperie animalele sălbatice, dar deranjează şi persoanele care vin în parc în drumeţie, pentru linişte şi aer curat.
Hegyi Barna a spus că practicanţii de off-road ştiu că este parc naţional, fiind amplasate panouri de avertizare, şi că nu au voie să intre cu vehicule motorizate. „Imediat când îi văd pe colegii noştri, o iau la fugă. Ştiu că fac ceva ilegal, dar tot încearcă”, a spus directorul PNCB-H. Acesta a precizat că sunt păreri conform cărora ar trebui desenate anumite trasee, pe unde să se poată merge cu vehicule motorizate. Însă nu consideră că e o idee practică, deoarece „ei nu vor să meargă pe trasee predefinite”. „Vor să meargă în cele mai frumoase locuri, neaccesibile”, a punctat directorul PNCB-H.
Acesta a precizat că s-au luat şi alte măsuri pentru descurajarea acestui fenomen, cum ar fi deplasările mai dese în teren cu jandarmii montani şi amplasarea de camere de supraveghere. În momentul de faţă sunt amplasate aproximativ 20 de camere de filmat. „Acum au început să aibă un preţ destul de accesibil aceste camere, mai găsim surse de finanţare sau din fonduri proprii şi mai achiziţionăm cel puţin 10 anul viitor”, a precizat Hegyi Barna.
Cei care intră în parc cu vehicule motorizate îşi demontează numerele de înmatriculare, pentru a nu fi identificaţi ulterior pe camerele de supraveghere. Directorul parcului a spus că şi la sfârşitul săptămânii trecute un ranger a observat trei indivizi cu motociclete pe vârful Hăşmaşului Mare. „Aceste enduro nu au numere de înmatriculare şi imediat cum ne văd o iau la fugă. Şi de pe maşini, şi de pe ATV-uri sunt demontate plăcuţele de înmatriculare ca să nu fie ulterior identificabile pe camere”.
Directorul a explicat că sunt şi grupuri mai mari care intră organizat cu vehicule motorizate în parcul naţional. Când sunt prinşi, aceştia invocă tot felul de motive, „cum că ei se duc la nu ştiu ce stână, dar de fapt nu au nicio treabă”, deoarece sunt numere de înmatriculare din Ungaria şi se observă că sunt cu un localnic care duce rude sau turişti cu maşini de teren în aria protejată. În Ungaria sancţiunile sunt mai mari, iar această acţiune de a înlătura vehiculele din ariile protejate a început de mai mult timp – „şi ei cred că în România încă se poate”. Hegyi Barna a spus că există legislaţie în acest sens, „însă suntem prea puţini cei care punem în aplicare această legislaţie”. De asemenea, acesta consideră că şi amenzile sunt mici pentru turiştii străini, pentru a-i descuraja să intre cu vehicule motorizate în parc.
Amenzile prevăzute de lege sunt cuprinse între 5.000 şi 10.000 lei pentru persoane fizice. Pentru persoane juridice amenda este cuprinsă între 30.000 şi 60.000 lei, dar dacă este achitată în 15 zile, se plăteşte numai jumătate din minim, adică 15.000 lei.
Directorul PNCB-H a explicat că în vara care a trecut au fost aplicate mai puţine sancţiuni faţă de anii anteriori. Amenzile sunt contestate în proporţie de 100% în instanţă. În unele cazuri, în instanţă, amenzile sunt transformate în avertisment, dar niciodată nu li s-a dat dreptate celor sancţionaţi. „Deci, am aplicat amenzile pe drept”.
În sezonul rece, dacă va fi zăpadă, Hegyi Barna consideră că vor fi iar probleme provocate, de această dată, de cei care vin cu snowmobilul, în special pe rute care pornesc de la Vârful Pângăraţi şi duc spre Poiana Albă – Hăşmaşul Mare. „Se pot observa când aduc snowmobilele în remorcă. Cred că împreună cu jandarmii montani o să facem un punct fix (n.n. – după Vârful Pângăraţi) şi o să-i aşteptăm…”, a spus directorul PNCB-H.
Marea problemă generată de aceste vehicule motorizate este că deranjează fauna şi turiştii, atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă.
Fenomenul tăierilor ilegale masive de arbori s-a diminuat foarte mult în ultimii 5-6 ani
Directorul PNCB-H a spus că anul acesta nu au fost înregistrate probleme cu tăierile ilegale de arbori. „Fenomenul acesta al tăierilor ilegale masive de arbori s-a diminuat foarte mult în ultimii 5-6 ani”. În momentul de faţă încă se lucrează la scoaterea doborâturilor de vânt generate în urma fenomenelor meteo din anul 2020.
De asemenea, în acest an nu a fost înregistrat niciun incendiu în parcul naţional. Anul trecut a fost un astfel de incendiu în apropierea oraşului Bălan, unde s-a aprins vegetaţia care a rămas de pe urma exploatării doborâturilor de vânt.
Ar mai fi nevoie de cel puţin 5-6 rangeri
În momentul de faţă, la administraţia PNCB-H lucrează 12 persoane. Organigrama este stabilită prin ordin de ministru în cazul parcurilor naţionale şi naturale. Şase persoane fac muncă de birou şi numărul rangerilor este stabilit în funcţie de suprafaţa ariei protejate. În prezent, sunt angajaţi 6 rangeri, care sunt non-stop pe teren. Pe lângă aceştia este şi şeful pazei, care are o zonă din parc de care răspunde, pe lângă celelalte sarcini. Hegyi Barna a apreciat că angajaţii parcului ar trebui să se ocupe în proporţie de 80% din timp de monitorizarea faunei şi de educaţie ecologică, să organizeze diverse activităţi în teren împreună cu copiii. „La noi e invers: 80% ne ocupăm să patrulăm să nu se întâmple ilegalităţi şi 20% din timp şi din resursele materiale le cheltuim pentru monitorizarea faunei şi pentru activităţi de educaţie ecologică. Am avea nevoie de cel puţin încă 5-6 rangeri”, a precizat directorul PNCB-H.
Totuşi, în acest context, acesta a arătat că în vara care a trecut au continuat acţiunile de conştientizare cu elevii şi localnicii din apropierea parcului naţional. De asemenea, a fost organizată o tabără de inelare de păsări, unde au participat peste 500 de elevi din localităţile din jurul parcului. În iunie s-a desfăşurat o activitate de inelare de pui de barză, în comuna Joseni, unde sunt foarte multe astfel de cuiburi, tot împreună cu elevi.
Hegyi Barna a mai spus că administraţia parcului implementează un proiect din fonduri europene, care s-a finalizat în proporţie de 90% anul trecut. În acest an şi în 2025, în cadrul proiectului se construiesc scări de peşti în pârâul Bicaz, Cheile Bicazului. „O să finalizăm şi acest proiect. Prin acest proiect am reabilitat habitate forestiere, zone unde s-a regenerat pădurea, am înmulţit artificial specii de peşti foarte rare, care sunt pe cale de dispariţie în parcul naţional. Pentru aceste specii s-au construit şi scările de peşti. Am făcut tot felul de activităţi pe care nu le-am putea face din fonduri proprii. Sperăm ca şi în viitor să putem accesa astfel de finanţări”, a spus directorul PNCB-H.
Acesta a mai amintit că la începutul lunii octombrie s-au semnat, la sediul Ministerului Mediului, contractele pentru administrarea parcurilor naţionale şi naturale din România. Astfel, RNP – Romsilva va administra şi finanţa aceste parcuri pe o perioadă de 10 ani. „În următorii 10 ani ne dorim să fim cel puţin la fel de productivi cum am fost şi până acum”, a conchis Hegyi Barna.
***
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a fost înfiinţat în 1990 pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru promovarea ecoturismului şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în spiritul protejării naturii. Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice.
PNCB-H are o suprafaţă totală de aproximativ 6.800 hectare şi se întinde pe raza teritorială a judeţelor Harghita şi Neamţ. (Şt. Pătrîntaş)
