Populaţia rezidentă a judeţului a scăzut cu circa 19.000 de persoane între două recensăminte | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 16 iunie 2024
Home » Societate » Populaţia rezidentă a judeţului a scăzut cu circa 19.000 de persoane între două recensăminte
Populaţia rezidentă a judeţului a scăzut cu circa 19.000 de persoane între două recensăminte

Populaţia rezidentă a judeţului a scăzut cu circa 19.000 de persoane între două recensăminte

Populaţia rezidentă a judeţului Harghita s-a diminuat cu aproximativ 19.000 de persoane pe parcursul unui deceniu, potrivit datelor provizorii privind Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), runda 2021, făcute publice zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în data de 1 decembrie 2021, care a fost perioada de referinţă a recensământului derulat pe parcursul anului trecut, populaţia rezidentă a judeţului Harghita era de 291.950 de persoane, cu 18.917 mai scăzută decât în 2011.

INS a informat printr-un comunicat că faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul din 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de judeţe (inclusiv municipiul Bucureşti), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepţiile le constituie judeţul Ilfov a cărui populaţie s-a mărit cu 153,9 mii persoane, dar şi judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava care au câştigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.

În valori relative, cele mai mari reduceri de populaţie le-au înregistrat judeţele Caraş-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puţin) şi Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puţin). În valori absolute, municipiul Bucureşti a înregistrat cea mai mare pierdere de populaţie, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de judeţele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) şi Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%). INS nu a făcut încă publice informaţii detaliate legate de fiecare judeţ în parte, acestea urmând să fie prezentate în perioada următoare.

În comunicatul INS se arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit în România, comparativ cu 10 ani în urmă (Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 – RPL2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Deşi numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populaţie a urcat uşor la 16,1% (faţă de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021).

În ceea ce priveşte structura etnică şi confesională a populaţiei României, INS a precizat că la RPL2021 înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente. Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) şi turci (20,9 mii persoane).

Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4%-0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a şaptea şi musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei ori agnostici un procent de 0,9% din totalul populaţiei.

Aproape jumătate din populaţia rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care sunt căsătorite. Sunt căsătoriţi 4.495,5 mii bărbaţi şi 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populaţiei rezidente.

Din totalul populaţiei rezidente, 43,5% au nivel mediu de educaţie (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri), 40,5% nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită) şi 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (faţă de 245,4 mii la RPL2011).

Populaţia activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,0 mii persoane ocupate şi din 496,1 mii şomeri. Populaţia inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii şi beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii şi studenţii aproape o treime (32,0%), se mai arată în comunicatul INS. RPL2021, care fusese amânat pentru anul 2022 din cauza pandemiei de coronavirus, a fost al 13-lea recensământ din istorie şi primul din România organizat integral în format digital. (Emil Groza)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.