Peste 3.500 de şomeri şi-au găsit un loc de muncă, anul trecut, în Harghita

Peste 3.500 de persoane aflate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Harghita s-au angajat în cursul anului trecut, numărul celor care şi-au găsit un loc de muncă fiind însă mai scăzut decât în 2021, când au fost încadraţi 4.100 de şomeri înregistraţi. Potrivit unui raport de activitate al AJOFM Harghita, anul trecut au fost încadraţi în câmpul muncii 3.581 de şomeri, cele mai multe angajări fiind înregistrate în lunile martie şi septembrie. În raport se arată că numărul şomerilor aflaţi în evidenţele AJOFM Harghita a crescut de la 4.639 la sfârşitul anului 2021, la 5.409 în data de 31 decembrie 2022. În ultimul trimestru al anului trecut s-a înregistrat o creştere substanţială a numărului şomerilor neidemnizaţi, adică al celor care fie au ieşit din perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc condiţiile legale de acordare a indemnizaţiei respective, dar apelează la serviciile AJOFM pentru a-şi găsi un loc de muncă. Este vorba în general despre persoane cu o pregătire inferioară, în majoritate provenind din mediul rural, care sunt nevoite să apeleze la autorităţile locale pentru obţinerea venitului minim garantat pentru a-şi asigura mijloacele de trai. Având în vedere nivelul foarte scăzut de şcolarizare, de multe ori, este imposibilă reintegrarea sustenabilă a acestor persoane pe piaţa muncii sau chiar cuprinderea în programe de calificare, se precizează în raport. Conform documentului, oferta de forţă de muncă pregătită profesional înregistrată la AJOFM Harghita a scăzut constant în ultimii ani, excepţie fiind doar în cazul anului 2020. La sfârşitul anului trecut, 2.437 dintre şomerii aflaţi în evidenţă urmaseră cel mult cursurile învăţământului primar (860 de persoane fiind fără niciun fel de studii). Cei cu studii gimnaziale reprezentau 21% din totalul şomerilor (1.143 de persoane), iar procentul celor cu studii liceale şi postliceale era de 20% (1.053 de persoane). Aproximativ 600 dintre şomerii înregistraţi în judeţ la sfârşitul anului 2022 terminaseră cursurile unor şcoli profesionale. Şomerii cu studii universitare reprezentau doar 3% (162 de persoane) din totalul celor aflaţi atunci în evidenţe. În ceea ce priveşte repartizarea şomerilor pe grupe de vârstă, AJOFM Harghita a informat că 1.248 dintre cei înregistraţi la sfârşitul anului trecut aveau între 40 şi 49 de ani, 1.134 sub 25 de ani, 1.041 între 30 şi 39 de ani, 792 între 50 şi 55 de ani, iar 752 peste 55 de ani. Cea mai mică pondere o aveau şomerii cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani (442 de persoane).

În raportul de activitate se mai arată că Harghita are o populaţie predominant rurală, ocuparea în domeniul agriculturii fiind mai mare decât media naţională. AJOFM Harghita notează că în mediul urban sunt mai puţini şomeri înregistraţi (în medie 28%), acest lucru datorându-se uşurinţei cu care cei din oraşe şi municipii îşi găsesc un loc de muncă, în condiţiile în care nu este necesar să facă naveta şi au în general o situaţie mai solidă în ceea ce priveşte studiile, ceea ce le creează premisele unei dezvoltări profesionale peste cea a persoanelor din mediul rural.

Din datele referitoare la analiza pieţei muncii din punct de vedere economic rezultă că în domeniul construcţiilor cererea de forţă de muncă este crescută în special primăvara şi este amplificată de migraţia specialiştilor în alte state membre ale Uniunii Europene. În acest domeniu cererea de forţă de muncă, pe parcursul anului trecut, s-a referit mai mult la muncitori necalificaţi, având în vedere faptul că angajatorii nu mai găsesc suficienţi oameni calificaţi. În sectorul comerţului, unde există un număr mare de unităţi de alimentaţie publică, de magazine de desfacere mari, dar şi de mai mici specializate, este nevoie în permanenţă de personal calificat din cauza fluctuaţiei mari a forţei de muncă. Anual se deschid noi magazine mari şi având în vedere faptul că în acest domeniu 50% dintre magazinele mici se închid după 5-6 luni, spaţiile comerciale care se eliberează astfel oferă oportunităţi de deschidere de noi unităţi comerciale şi apar implicit alte locuri de muncă. O cerere crescută de personal calificat se înregistrează şi în domeniul prelucrării lemnului. Numărul locurilor de muncă oferite, în 2022, în acest domeniu era de peste 500, mai ales în meseria de tâmplar universal, dar în general este nevoie şi de forţă de muncă necalificată, fără de care realizarea de produse finite cu valoare adăugată ridicată nu este posibilă. Din păcate, se precizează în raportul AJOFM Harghita, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă nu sunt interesate de acest sector de activitate şi chiar dacă se doreşte anual organizarea de cursuri, nu există solicitări din partea şomerilor, aceştia preferând de multe ori să rămână fără indemnizaţia de şomaj în loc să participe la astfel de cursuri. În domeniul transporturilor, cererea de conducători auto este foarte mare, fiind constatată o lipsă de personal în ceea ce priveşte şoferii profesionişti. Multe locuri de muncă sunt anunţate de regulă şi în sectorul alimentaţiei publice, din cauza rulajului destul de ridicat de personal, dar şi a duratei de viaţă reduse a unora dintre afacerile din acest domeniu. Cele mai multe locuri de muncă vacante anunţate au fost în meseriile de ospătar şi ajutor ospătar, barman, bucătar şi ajutor bucătar.

AJOFM a mai informat că în programele de formare profesională, organizate de instituţie pe parcursul anului trecut, au fost cuprinşi 316 şomeri, precum şi 42 de persoane aflate în detenţie, acestea din urmă participând la cursuri de competenţe informatice şi de îngrijitor spaţii verzi. Structurarea planului de formare profesională pe grupuri dezavantajate a fost fundamentată de agenţie pe baza unor analize socio-economice realizate la nivel local, care au avut în vedere şi reprezentativitatea grupurilor vulnerabile. Şi în anul 2022, AJOFM Harghita a acordat o atenţie deosebită persoanelor din mediul rural şi celor aparţinând unor grupuri dezavantajate pe piaţa muncii. Dintre cei 316 şomeri cuprinşi în activităţile de formare profesională, 246 au fost femei, 196 de persoane proveneau din mediul rural, iar 27 erau de etnie romă. În raport se mai menţionează că anul trecut au fost angajaţi 135 de absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, prin subvenţionarea locurilor de muncă, fiind asigurate şi resursele financiare necesare acordării de alocaţii pentru 271 de şomeri, în scopul prevenirii şomajului de lungă durată şi stimulării încadrării în muncă a acestora înainte de expirarea perioadei de indemnizare. Totodată, în 2022 au fost încadrate în muncă 1.054 de persoane prin acordarea de subvenţii societăţilor care angajează persoane cu vârste de peste 45 de ani sau şomeri unici întreţinători de familie. În plus, un număr de 616 tineri „NEET” au fost încadraţi cu subvenţionarea locurilor de muncă cu o sumă de 2.250 de lei pe lună, timp de 12 luni, angajarea acestora realizându-se şi cu sprijinul financiar obţinut în urma unui proiect naţional. În raportul AJOFM Harghita, se mai arată între altele şi că mobilitatea geografică este stimulată prin acordarea de prime de încadrare sau de instalare, după caz şi chiar dacă este limitată ca rezultat, măsura poate fi o soluţie pentru acoperirea deficitelor de forţă de muncă din anumite zone, regiuni şi sectoare de activitate. Stimularea mobilităţii geografice, privită din perspectiva ocupării unui loc de muncă, nu a produs însă efecte spectaculoase, mentalitatea înrădăcinării în locul de naştere, coroborată cu salarii relativ mici şi aspecte legate de obţinerea unei locuinţe, reprezentând câteva dintre motivele pentru care o astfel de măsură are o eficienţă redusă. Cu toate că se estimase ocuparea a 50 de persoane, au fost încadrate doar 8 prin acordarea de prime de mobilitate, dintre care una ca urmare a angajării într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 15 kilometri de cea în care are domiciliul şi are nevoie de sprijin financiar pentru cheltuielile de deplasare la locul de muncă, iar 7 pentru că şi-au schimbat domiciliul în contextul angajării şi beneficiază de o primă de relocare egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire. De asemenea, prin aplicarea măsurilor active prevăzute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor cu handicap apte de muncă, s-a reuşit încadrarea a 18 harghiteni, dintre care 7 prin acordarea de subvenţii angajatorilor.

În raportul de activitate al AJOFM Harghita se precizează, la capitolul concluziilor, că în judeţ există un număr însemnat de şomeri cu pregătire profesională care nu încurajează creşterea gradului de ocupare, mulţi fiind analfabeţi şi au o nevoie stringentă de cursuri de tipul „A doua şansă”. Totodată, o problemă gravă care se manifestă în prezent este cea a creşterii numărului persoanelor descurajate, care renunţă să mai caute locuri de muncă, fiind convinse că nu vor găsi. Mulţi harghiteni nu se înregistrează în evidenţele agenţiei sau a furnizorilor de ocupare privaţi, transformându-se în asistaţi sociali. De asemenea, o altă cauză a şomajului o reprezintă proporţia ridicată a învăţământului teoretic în comparaţie cu cel profesional şi faptul că tinerii nu doresc să presteze muncă fizică, ci doar de birou. În plus, mulţi tineri îşi exprimă intenţia de a pleca în străinătate după absolvirea unei forme de învăţământ. Toate acestea duc, de la an la an, la o lipsă a forţei de muncă calificate, se subliniază în raportul AJOFM Harghita.

E.G.

Comentarii:

comentarii