Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (3) | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Societate » Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (3)
Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (3)

Performanţe româneşti în Arcul Intracarpatic (3)

Consideraţii pe marginea albumului Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita

Albumul Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita vorbeşte elocvent despre contribuţia oamenilor din această parte de ţară la formarea, păstrarea şi afirmarea patrimoniului cultural-spiritual naţional. Cei peste 1.100 de intelectuali români cuprinşi în prezentul Album pot fi grupaţi în trei categorii: a) persoane născute în judeţele Covasna şi Harghita şi care s-au realizat profesional şi uman pe meleagurile natale, categorie ce reprezintă o pondere mică din totalul celor cuprinşi în cercetarea noastră; b) persoane născute în judeţele Covasna şi Harghita şi care s-au realizat profesional şi uman în alte zone din ţară sau în diaspora, reprezentând un număr mult mai mare; c) persoane născute în alte judeţe ale ţării, dar odată stabilite pe aceste frumoase plaiuri româneşti şi-au adus contribuţia la prosperitatea materială şi spirituală a localităţilor din Arcul Intracarpatic, şi la patrimoniul cultural-naţional.

Redăm, în continuare, câteva realizări, premiere şi performanţe deosebite înfăptuite de românii din cele două judeţe. Maria de SZENTKERESZTY (născută Florescu, Bucureşti), soţia baronului Szentkereszty din Arcuş, fiică a cunoscutelor familii româneşti Florescu şi Bibescu, a fost o sprijinitoare a bisericilor româneşti din zonă. Tache STĂNESCU, comerciant de stofe şi lână din Slănic Prahova şi Manole DIAMANDI, negustor din Braşov în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, au investit în modernizarea staţiunii Băile Tuşnad, captarea izvoarelor de apă minerală, amenajarea parcului care i-a purtat numele, construirea unui complex balnear şi realizarea mai multor amenajări edilitare (inclusiv amenajarea lacului Ciucaş), Iosif BLAGA, profesor şi director al Liceului „Andrei Şaguna” din Braşov, a fost preşedinte al Societăţii Balneare a Băilor Tuşnad, proprietarul uzinei electrice şi a reţelei de distribuire a curentului care alimenta întreaga staţiune.

Elie Miron CRISTEA este autorul primei teze de doctorat din istoria literaturii române despre Viaţa şi opera lui Eminescu, susţinută în limba maghiară, la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Budapesta în anul 1895. Episcopul Emilian (Dumitru) ANTAL din Topliţa şi medicii Pompiliu Nistor din Araci şi Miron Creţu din Hăghig au fost preşedinţi ai Societăţii „Petru Maior” a studenţilor români din Ungaria. Medicul Miron CREŢU din Hăghig a fost prieten bun şi a purtat o bogată corespondenţă cu Bela Bartok, ajutându-l pe acesta să-şi însuşească limba română. Augustin DOBREANU, comerciant din Tulgheş, membru fondator al Despărţământului Treiscaune-Ciuc al ASTREI în 1908, deţinea titlul de cavaler al ordinului „Coroana României”.

Elie Miron CRISTEA din Topliţa şi Octavian Codru TĂSLĂUANU din Bilbor au fost principalii organizatori ai Muzeului Asociaţiunii ASTRA. Elie CÂMPEANU, preot greco-catolic, publicist, protopop al Protopopiatului greco-catolic Gheorgheni, colaborator la Enciclopedia Română, coordonată de C. Diaconovici. Octavian Codru TĂSLĂUANU a fost conducător, proprietar şi editor al revistei Luceafărul (1902-1906 – Budapesta, 1906-1914 – Sibiu, 1919 – Bucureşti); în 1920 a înfiinţat la Cluj Institutul de Arte Grafice şi Tipografia „Ardealul”, iar în anul 1941 a înfiinţat la Bucureşti revista „Dacia”, împreună cu Emil Giurgică şi cu Dan Botta. Dr. Pompiliu Nistor şi Octavian Codru Tăslăuanu s-au aflat printre principalii organizatori ai Corpului Voluntarilor Români Ardeleni şi Bucovineni care s-au înrolat în armata română.

Scriitorul Romulus CIOFLEC şi viitorul mitropolit Nicolae COLAN, împreună cu grupul de ardeleni, în frunte cu Onisifor Ghibu, au participat activ la evenimentele din martie 1918 de la Chişinău, care s-au finalizat cu unirea Basarabiei cu Ţara Mamă, redactori la publicaţiile „Cuvânt moldovenesc” şi „Sfatul Ţării”. Ghiţă POPP, din Poiana Sărată este editorul seriei a III-a a revistei „Tribuna” la Bucureşti, publicaţie în care a militat cu demnitate, curaj şi convingere pentru unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, iar în 1917, la Kiev, a scos revista „România Mare”, care se adresa prizonierilor români proveniţi din armata austro-ungară. Nicolae BOGDAN din Hăghig, aflat în exil la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, condus de Take Ionescu şi a publicat studiul Les roumains de Transylvanie. Cei doi protopopi de Alba Iulia, preşedinţii Comitetului de organizare a Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918, au fost protopopul ortodox Ioan TECULESCU (viitorul episcop Justinian Teculescu) din Covasna şi protopopul greco-catolic Vasile URZICĂ din Subcetate. Elie Miron Cristea, împreună cu Iuliu Hossu şi alţi fruntaşi ardeleni au făcut parte din delegaţia care a prezentat actul Marii Uniri Regelui Ferdinand. Alexandru NICOLESCU din Tulgheş, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, fost misionar bisericesc şi politic la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919-1920.

Personalitatea lui Isidor VLAD, preot greco-catolic în Miercurea Ciuc, a fost imortalizată de Mihail Sadoveanu în schiţa Modoraş, precum şi în personajul „preoteasa Olimbiada” din romanul Nicoară Potcoavă; despre el au scris şi scriitorii maghiari. Veniamin Gheorghe TOHĂNEANU din Întorsura Buzăului, monah, arhimandrit, stareţul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu binecuvântarea ÎPS Antonie Plămădeală a asigurat realizarea lucrărilor de restaurare şi modernizare a mănăstirii. Pompiliu Vasile DUMBRAVĂ, protopop al Protopopiatul Sf. Gheorghe, a coordonat realizarea lucrărilor de construcţie a Catedralei ortodoxe din Sf. Gheorghe şi finalizarea lor în mai 1983, după ce sfântul locaş a stat în ruină din toamna anului 1940. Arhimandritul Atanasie FLOROIU, stareţul Schitului Prodomu de la Muntele Atos, este născut în satul Băcel, comuna Chichiş.

Înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în anul 1994, este cea mai mare realizare a românilor din această parte de ţară. ÎPS Ioan SELEJAN, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, pe lângă înfăptuirile realizate în anii de rodnică păstorire, a intrat în istorie pentru contribuţia adusă la succesul „Păcii de la Cozia” dintre mineri şi Guvernul condus de Radu Vasile, în urma căreia s-a preîntâmpinat venirea minerilor la Bucureşti şi, prin aceasta, izbucnirea unui război civil în România.

Herman ROSNER, economist, publicist, director al Întreprinderii de Comerţ, care a construit magazinul universal „Şugaş” din Sf. Gheorghe, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Covasna, redactor la cotidianul Cuvântul Nou, este autor a numeroase studii şi lucrări de promovare a turismului covăsnean şi a sintagmei „Covasna – staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”. Emil PANTELIMON, profesor, manager, consilier pentru doi miniştri ai Culturii, este coordonatorul Departamentului de comunicare şi organizatorul evenimentelor şi a festivalurilor Operei Comice pentru Copii, conducătorul Corului Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” şi al Programului Naţional „Cantus Mundi”.

Editurile Angvstia, Eurocarpatica şi Grai Românesc sunt primele edituri româneşti care activează în judeţele Covasna şi Harghita. Prin funcţionarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, începând cu anul 2017, sub egida Academiei Române, este pentru prima oară când Academia Română este prezentă instituţional în Arcul Intracarpatic.

Exemplele relatate, şi multe altele, reprezintă dovada peremptorie a faptului că nu numai Ţara a acordat sprijin oamenilor din zonă, dar şi aceste meleaguri au dat Ţării oameni de valoare, care şi-au adus contribuţia la propăşirea societăţii româneşti. Românii din această parte de ţară nu au fost spectatori pasivi la desfăşurarea evenimentelor istorice, ci participanţi activi, implicaţi, prin elita lor, în conducerea unor instituţii şi domenii publice importante. O comunitate care a dat societăţii româneşti atâţia oameni de valoare, merită mai mult sprijin, înţelegere şi solidaritate din partea conducătorilor politici aflaţi vremelnic la conducerea ţării, cât şi din partea celor care se află perpetuu la conducerea administraţiei publice locale.

Un semnal încurajator l-am primit, în cursul anului 2019, de la Secretariatul General al Guvernului României, care a cofinanţat mai multe proiecte culturale ale asociaţiilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, printre care şi proiectul Centrului European de Studii Covasna-Harghita intitulat „Promovarea identităţii culturale româneşti din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, proiect prin intermediul căruia au fost editate lucrările: Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita (ediţia a II-a), Valori culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, Lăcaşuri ortodoxe din Eparhia Covasnei şi Harghitei şi  prezentul album Personalităţi româneşti din Covasna şi Harghita. Se cuvine deci, să aducem cuvenitele mulţumiri Guvernului României, prin Secretariatul General, pentru sprijinul acordat editării acestor lucrări, contribuind, astfel, la cunoaşterea contribuţiei românilor din Arcul Intracarpatic, alături de cea a concetăţenilor maghiari, la formarea şi afirmarea patrimoniul cultural naţional.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.