O treime din bugetul staţiunii Borsec e direcţionat pentru plata creditului angajat în vederea finalizării Centrului balnear | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 28 septembrie 2021
Home » Societate » O treime din bugetul staţiunii Borsec e direcţionat pentru plata creditului angajat în vederea finalizării Centrului balnear
O treime din bugetul staţiunii Borsec e direcţionat pentru plata creditului angajat în vederea finalizării Centrului balnear

O treime din bugetul staţiunii Borsec e direcţionat pentru plata creditului angajat în vederea finalizării Centrului balnear

  • Un efort financiar care are repercusiuni asupra investiţiilor în dezvoltarea oraşului
  • O scurtă radiografie a Borsecului, cuprinzând ce s-a făcut în ultimii ani, care sunt problemele actuale şi iniţiativele administraţiei publice locale 

După cum am văzut într-un număr anterior al ziarului, în staţiunea Borsec, de la an la an numărul turiştilor a început să crească, după declinul staţiunii ce a intervenit, în special, din anul 2001, odată cu închiderea fostei Baze de tratament şi pierderea statutului de staţiune balneoclimaterică. În continuare, am dorit să aflăm şi care e situaţia oraşului din punct de vedere al administrării, cu ce probleme curente se confruntă, dar şi ce iniţiative benefice are Primăria Borsec, pentru a sprijini turismul, pentru a-i ţine pe tineri în localitate etc.

Astfel, în acest sens, am discutat cu primarul staţiunii, Mik József, care încă de la început a ţinut să precizeze că „întâmpinăm foarte multe greutăţi”.

Însă, pentru început, edilul a explicat că „încercăm să punem un accent cât mai mare pe proiecte finanţate din fonduri europene”, sens în care au fost alocaţi „foarte mulţi bani”. „Chiar acum se lucrează cu proiectele tehnice, se scriu cereri de finanţare. De exemplu pentru: reabilitarea completă a liceului din localitate; reabilitarea din punct de vedere energetic a primăriei; asigurarea încălzirii prin biomasă pentru unităţile din jurul Primăriei – grădiniţă pentru copii, dispensar uman, remiza de PSI; reabilitarea completă şi extinderea iluminatului public; achiziţionarea unor echipamente pentru producerea materialului necesar încălzirii cu biomasă. Avem deci mai multe proiecte şi încercăm să obţinem tot ce se poate prin fonduri europene”, a spus primarul.

Conform acestuia, au fost depuse proiecte spre finanţare şi pentru două monumente istorice. „Din păcate, unul a fost respins, iar celălalt a fost inclus pe lista de rezerve. Sunt şanse ca în viitorul nu prea îndepărtat să obţinem şi pentru acesta din urmă fonduri”. În ceea ce priveşte proiectul respins, edilul a declarat că „sunt speranţe că o să primim fonduri pentru a transforma clădirea respectivă în locuinţe de serviciu pentru medici, pentru că odată cu deschiderea bazei de tratament avem nevoie de personal medical şi automat trebuie să oferim şi locuinţe de serviciu. Şi se pare că în locaţia respectivă putem să amenajăm 4 locuinţe de acest fel”.

Bani puţini pentru dezvoltare

Mik József a subliniat faptul că este foarte greu cu bugetul pe care îl are localitatea. „Fiind un buget mic, trebuie să ne gospodărim aşa cum putem”.

Totuşi, cea mai mare provocare, potrivit sursei citate, este lichidarea creditului luat pentru finalizarea Centrului balnear (despre care am relatat pe larg în numărul amintit). Creditul contractat de Primăria Borsec, aşa cum am mai arătat, a fost de 13.000.000 lei, iar rata anuală a fost, iniţial, de 1.900.000 lei, ajungând acum la 1.700.000 lei. „Cea mai mare provocare este să plătim creditul acesta (n.n. – pentru finalizarea lucrărilor la Centrul balnear din staţiune): de când l-am luat, imediat a trebuit să începem şi rambursarea. Atâta timp cât avem acest credit, trebuie să ne gândim la proiecte, dar trebuie să fie cu o contribuţie cât mai mică, pentru că şi noi cu bugetul stăm aşa cum stăm: destul de greu”, a spus Mik József, precizând că anul viitor, odată cu darea în funcţiune a acestui centru balnear, va fi mai bine.

În momentul de faţă, bugetul anual al staţiunii este de aproximativ 6 milioane de lei, cu tot ce înseamnă învăţământ, asistenţă socială etc. Din această sumă, aproape o treime este alocată plăţii creditului contractat pentru finalizarea lucrărilor la Centrul balnear cu baza de tratament. Astfel că şi în acest an, a spus edilul, a rămas o sumă mică destinată investiţiilor, dezvoltării. Totuşi, acesta speră că o dată cu începerea funcţionării bazei de tratament o să vină şi venituri la buget, iar din profit se va putea returna mai repede creditul.

Utilităţile, rezolvate

L-am întrebat pe primar dacă localitatea a obţinut sume de bani prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). „Prin PNDL, staţiunea nu a obţinut nimic. Pentru că (…) prin PNDL se pot accesa fonduri mai mult pentru apă, canalizare şi drumuri. Noi am rezolvat totul. Deci am reabilitat tot sistemul de apă potabilă; am reabilitat şi extins tot sistemul de canalizare; am construit staţia de epurare nouă. Cu fonduri europene am obţinut, din 2012 până în 2015, 22.000.000 de lei pentru reconstrucţia drumurilor. Astfel că am reabilitat absolut toate străzile din localitate, ba cu asfalt, ba cu piatră cubică, cu şanţuri de scurgere, cu tot ceea ce înseamnă reabilitare drumuri. Efectiv nu am avut şanse să cerem pentru altceva (n.n. – în cadrul PNDL). Am solicitat fonduri pentru proiectul de reabilitare a Casei de cultură, a vechii biblioteci din staţiune, dar, din păcate, a fost respins, deoarece nu se finanţează aşa ceva prin PNDL”, a răspuns Mik József.

Terenuri oferite tinerilor pentru a rămâne în localitate sau să se întoarcă în staţiune

Primarul oraşului a mai explicat că în momentul de faţă, autoritatea publică locală oferă terenuri pentru tinerii din localitate, în scopul de a-şi construi o casă. De la apariţia legii care dă această posibilitate primăriilor, în Borsec au fost date 21 de terenuri, iar în momentul de faţă sunt în curs de distribuire încă 26, fiecare parcelă având 500 mp. Mik József a afirmat că terenurile oferite tinerilor sunt în staţiune, astfel că valoarea lor e mare, beneficiarii făcând economii destul de consistente. Prin acest demers, primarul spune că se doreşte să fie ajutaţi tinerii pentru a rămâne acasă. „Chiar dacă o să plece în străinătate să lucreze, măcar banii să-i aducă acasă, să construiască o casă din ei – şi avem speranţe că astfel am contribuit şi noi ca aceşti tineri rămân acasă”.

Însă, la fel ca în tot judeţul, dar şi în ţară, „problema cea mai mare e cu locurile de muncă”. „Majoritatea tinerilor pleacă în străinătate, dar eu am speranţa că, dacă turismul se relansează, şi sunt sigur că se va relansa, atunci şi tinerii o să aibă şi alte oportunităţi în privinţa locurilor de muncă”, a spus primarul, adăugând că, pe lângă dezvoltarea turismului, ar fi binevenită şi o activitate de producţie mai mică, care să asigure 30-40 de locuri de muncă, deoarece în localitate funcţionează doar cunoscuta fabrică de îmbuteliere a apei minerale „Borsec”.

Câini vagabonzi aduşi din alte localităţi, susţine primarul

O problemă semnalată de edil, care la fel se regăseşte şi la nivelul judeţului sau al ţării, este cea a câinilor vagabonzi, deoarece, „din păcate, în România nu există o lege clară şi nu ai ce să faci”. În ceea ce priveşte strict Borsecul, mai apare o problemă legată de câinii vagabonzi. Şi anume, susţine primarul, sunt unele localităţi care strâng câinii comunitari şi „plătesc şoferii de camion care vin după apă minerală, iar aceştia dau drumul imediat patrupedelor în localitate – şi mereu vedem că, de la o săptămână la alta, apare o haită nouă de câini”. „Aşa se rezolvă în România situaţia câinilor vagabonzi şi aceasta chiar e o problemă destul de serioasă”.

Zeci de clădiri din staţiune aflate în paragină, după ce au ajuns „pe mâna unor escroci” în urma privatizării

O altă temă a discuţiei avute cu primarul oraşului Borsec s-a referit la zecile de clădiri ajunse în ruină, după ce au fost dobândite de diferite persoane, după 1989. Mik József a explicat că e vorba despre aproximativ 100 de imobile care au aparţinut statului român. Dintre acestea, 15-20% au fost retrocedate, iar restul de aproximativ 80% au fost privatizate. „O privatizare care a început în 1995 şi s-a terminat în 2004. Şi a fost o privatizare aşa cum se făcea la noi în ţară: una eşuată, una dirijată şi aşa s-a ajuns că majoritatea acestor clădiri au ajuns pe mâna unor escroci, care nu au avut alt interes decât să scoată bani şi au lăsat imobilul în paragină. Şi, chiar aşa, după atâţia ani de zile, clădirea are valoare. Deci au obţinut un câştig important, chiar dacă au bătut uşile în cuie şi au lăsat clădirile respective să se deterioreze”, a spus primarul staţiunii. Totuşi, a menţionat acesta, au fost unii proprietari care au început să reabiliteze imobilele, iar alţii le-au demolat, aşa cum a făcut şi Primăria. În prezent, putem vorbi despre aproximativ 20 de clădiri „mai degradate”.

În acest an, impozitul clădirilor din Borsec care au fost lăsate în paragină a fost majorat cu 500%, iar în 2018 numărul imobilelor incluse pe această listă va creşte „şi sper că până la urmă o să înţeleagă şi aceşti proprietari că nu pot să rămână aceste clădiri în acest hal”.

Mik József e de părere că adevărată modificare în aspectul acestor clădiri va interveni când se va da în funcţiune Centrul balnear. „Dar o adevărată modificare o să vedem când Centrul balnear va fi pus în funcţiune şi va fi nevoie de spaţii de cazare. Atunci, automat şi oamenii o să vadă că e mai benefic să reabiliteze şi să funcţioneze ca o pensiune sau ca hotel, deoarece aduce bani”. Şi chiar dacă nu o să reabiliteze aceste clădiri actualii proprietari, a continuat primarul, poate că o să le vândă la un preţ mai mare, „pentru că o să crească automat preţul”, iar cine va cumpăra, o să investească şi o să dorească să facă activitate în turism.

„Că o să mai dureze câţiva ani, asta e sigur, căci nu o să se facă într-un an sau doi, dar măcar suntem pe un drum în care avem o creştere, cu toate problemele. Eu am crezut la început că o să fie un ritm mult mai mare, dar, din păcate, nu se poate. Şi cu acest Centru balnear, aţi văzut că durează de 7 ani de zile. Vedeţi, pleacă un guvern, vine alt guvern, care nu mai finanţează anumite obiective deoarece consideră că nu mai e aşa important. Nu mai contează că s-au alocat atâţia bani, care se pierd, pentru că se distruge construcţia”, a concluzionat Mik József. (Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.