Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În urma unei vizite la Muzeul Naţional de Artă al României (MNaR) am decis să scriu o scurtă recenzie în care să cuprind trei dintre expoziţiile deschise încă. Vizita a făcut parte dintr-un amplu program de Teorii şi metode în cercetarea istoriei artei, desfăşurat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNArte), în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte George Enescu Iaşi (UNAGE) şi Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca (UAD), la program participând câte 5 studenţi din fiecare centru artistic universitar.
Atelier de front. Artişti români în Marele Război
Expoziţia Atelier de front. Artişti români în Marele Război intră în tematica evenimentelor dedicate Centenarului, dar îşi propune să îndrepte atenţia publicului către dramele şi traumele războiului şi, totodată, marchează contribuţia artiştilor la procesul de formare a memoriei colective în legătură cu Primul Război Mondial. Expoziţia pune accent pe epopeea Marelui Război, unul dintre cele mai sângeroase conflicte armate din istoria omenirii. Printre artiştii mobilizaţi pe front de Marele Cartier General, retras la Iaşi, se numără pictorii Nicolae Tonitza, Ion Theodorescu-Sion, Camil Ressu, Ştefan Dimitrescu şi sculptorii Oscar Han, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea şi Cornel Medrea. Expoziţia reuneşte peste 120 de lucrări ale artiştilor menţionaţi. Lucrările lor pun accent pe latura umană şi redau dramele oamenilor care luptă uneori fără arme, uniforme sau pregătire militară. Autentice mărturii, operele acestor artişti au o valoare documentară şi contribuie la reconfigurarea micii istorii şi a memoriei colective. Deşi erau iniţial destinate unui muzeu militar, operele au fost expuse pentru prima oară cu prilejul Expoziţiei Artiştilor Mobilizaţi din ianuarie 1918. Multe dintre lucrări răspund tăcut, dar nu mai puţin critic, la întrebarea formulată cu pregnanţă în anii 1916-1919: Cine (ne) scrie istoria? Expoziţia curatoriată de Alina Petrescu prezintă o scenografie inspirată de hărţile tranşeelor, recreează atmosfera traumatizantă a războiului şi accentuează emoţional mesajul celor peste 120 de lucrări. Expoziţia a fost posibilă cu sprijinul Muzeului Naţional de Istorie a României, Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I din Bucureşti, Complexului Muzeal Moldova din Iaşi şi Muzeului Judeţean de Artă Prahova Ion Ionescu Quintus din Ploieşti, care au împrumutat operele. O parte din această expoziţie va fi itinerată ulterior la Roma, în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi Museo del Risorgimento (Complesso Vittoriano), gazdă a evenimentului.
Expoziţia Constantin Brâncuşi
Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi, spunea Brâncuşi, un artist reper al modernismului, un deschizător de drumuri pentru cele mai importante direcţii ale sculpturii post-moderne şi contemporane. La MNaR există o sală ce adăposteşte permanent o selecţie din opera marelui sculptor. Muzeul Naţional de Artă al României este deţinătorul celor mai multe opere de Constantin Brâncuşi din România, iar cu această expoziţie reintroduce în circuitul expoziţional 14 lucrări ale marelui artist, reprezentative pentru perioada de formare şi pentru cea de tranziţie către stilul sintetic care l-a consacrat.
Scenografia expoziţiei pune accent pe drumul parcurs de Brâncuşi de la o reprezentare realistă la sculptura ca idee şi prezintă cronologic opere precum Somnul, Danaidă, Rugăciune, Macheta pilonului Porţii Sărutului, Scaun, Cap de copil, Supliciul, Prometeu, Inginerul Ion Georgescu-Gorjan, Schiţă pentru portretul generalului Carol Davila, Bustul pictorului Dărăscu, Rugăciunea, Bustul lui Pere Stănescu şi Cuminţenia Pământului, operă de referinţă în creaţia sculptorului, aflată astăzi în proprietate privată.
Florile lui Luchian – o expoziţie-medalion
Galeria de Artă Românească Modernă de la MNaR prezintă o mini-expoziţie dedicată lui Ştefan Luchian cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea pictorului, iar cu aceasta se deschide programul medalioanelor tematice care vor fi incluse periodic în expoziţiile permanente de la MNaR. Expoziţia cuprinde o selecţie de 11 naturi statice cu flori care pune în evidenţă stilistica ultimilor ani de creaţie ai artistului, dar şi renumitul său autoportret psihologic, Un Zugrav.
A vedea florile lui Luchian fără a şti ce se află în spatele frumuseţii lor ar echivala cu gestul de a smulge dinlăuntrul corolei anemonelor grăuntele de frig, de noapte, care face ca petalele să ardă şi mai intens. Despărţirea creaţiei lui Luchian de suferinţa lui ne-ar priva de cel mai clar exemplu în pictura noastră că suferinţa nu dă talent, dar pune un om talentat la o răspântie de unde poate ieşi un învins sau un învingător, afirma mai demult eseistul filosofic Octavian Paler.
Luchian, unul dintre cei mai importanţi pictori români moderni, a fost mereu fascinat de flori, însă odată cu boala care îl ţine izolat în casă, departe de natură, florile devin subiectul său predilect – fereastra pictorului către frumuseţea naturii, dar şi o punte de legătură între lumea reală şi cea interioară.
Cosmina M. OLTEAN
Foto: Anca Stingheriu
