Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (2) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (2)
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (2)

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (2)

Patrimoniul arheologic administrat de MNCR cuprinde piese individuale şi fragmente de vestigii provenite din cercetările de teren derulate de colectivul muzeului, uneori în colaborare cu alte muzee, în judeţele Covasna, Harghita şi Bistriţa-Năsăud. Piesele individuale se împart în vase şi obiecte ceramice, piese metalice, piese din piatră, piese din os şi corn şi piese de lemn. Patrimoniul arheologic, cel mai bine reprezentat în cadrul MNCR, este în continuă creştere, datorită regularităţii cercetărilor arheologice de teren, sistematice şi preventive.

Printre cele mai importante vestigii arheologice din patrimoniul MNCR pot fi amintite cele din perioada epocii cuprului aparţinând culturii Cucuteni-Ariuşd (mil. V-IV î.Hr.), perioada epocii bronzului mijlociu, aparţinând culturilor Costişa, Ciomortan şi Wietenberg (mil. II î.Hr.) şi din perioada dacică (mil. I a.Hr.-mil. I d.Hr.).

O serie de vestigii foarte valoroase din punct de vedere ştiinţific au fost descoperite la „Băile Figa“ Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud, punându-se astfel bazele unei importante colecţii de lemn arheologic, datând din perioada bronzului mijlociu.

Patrimoniul istorico-documentar este alcătuit din carte veche, carte rară, fotografii, caiete, diferite tipuri de documente şi piese precum bănci şcolare, tăbliţe, socotitori etc. Fotografiile au legătură cu cele mai importante cercetări realizate în domeniile istorie-memorialistică şi etnografie, reprezentând momente din viaţa unor personalităţi, fotografii de familie, fotografii cu elevi şi profesori ale diferitelor şcoli confesionale sau şcoli normale din judeţul Covasna, obiceiuri tradiţionale, viaţa ţăranilor din zona etnografică Covasna-Harghita, meşteşuguri, port popular şi nu numai.

Patrimoniul etnografic cuprinde piese aparţinând patrimoniului imobil: cele două construcţii, monumente etnografice (moara şi „găbănaşul“) şi piese mobile, individuale. Patrimoniul etnografic s-a concretizat în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul muzeului, în colaborare cu specialişti sau muzee din ţară, în judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Bacău. Cele mai importante cercetări etnografice au urmărit teme precum păstoritul transhumant, oieritul din zona Covasnei, exploatarea tradiţională a surselor de sare, interferenţe etno-culturale româno-secuieşti, portul popular din zona Harghitei. De asemenea, muzeul a realizat şi cercetări monografice, la Vidacut, jud. Harghita, şi la Poiana Sărată, comuna Oituz, jud. Bacău. Patrimoniul etnografic se împarte pe categorii, în funcţie de material: piese de lemn, piese ceramice, piese din sticlă, piese metalice, piese din lemn si metal, piese textile, dar şi în funcţie de utilitatea acestora: unelte de câmp, unelte folosite în gospodărie, mijloace de transport, piese folosite în cadrul unor obiceiuri şi tradiţii populare, piese de păstorit, mobilier, textile de interior şi de port popular.

Patrimoniul memorialistic este reprezentat de piesele ce se regăsesc în colecţia Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din satul Araci, comuna Vâlcele, jud. Covasna. Colecţia cuprinde piese de mobilier, piese de amenajare interioară (lămpi, preşuri, perdele, rame foto, rame tablou), piese care au aparţinut scriitorului (maşina de scris, set birou cu călimară şi altele).

Parteneri şi colaboratori ai MNCR

În baza interesului reciproc, MNCR caută să integreze activitatea muzeelor judeţene şi locale în proiecte de anvergură regională şi naţională. Astfel, în cadrul proiectelor precum Arheologia sării în Transilvania, Etnoarheologia sării în spaţiul intra-carpatic al României, Exploatarea preindustrială a sării în Carpaţii Răsăriteni, MNCR a colaborat cu mai multe muzee din Transilvania, Maramureş, Moldova şi Muntenia; în cadrul Programului Naţional Limes, MNCR colaborează cu muzee din judeţele Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov; în organizarea expoziţiei Marile Bătălii ale Primul Război Mondial din Carpaţii de Curbură, MNCR a colaborat cu muzeele judeţene din Buzău, Vrancea şi Bacău, precum şi cu unele muzee naţionale (Muzeul Militar ş.a.). În cadrul acestor colaborări, MNCR găseşte modalităţi prin care toţi partenerii să-şi îndeplinească propriile misiuni, obiective şi interese – prin organizarea unor expoziţii tematice itinerante, prin îmbogăţirea patrimoniului instituţiilor partenere şi cofinanţări.

Importanţi parteneri ai MNCR de-a lungul timpului au fost, printre altele, Universitatea „Exeter” din Marea Britanie, Universitatea „Buffalo” (SUA), Universitatea „Ruhr Bochum” (Germania), Universitatea „Regensburg” (Germania), Universitatea „Friedrich Wilhelm”, Bonn (Germania), Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Chişinău, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Universitatea Bucureşti, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Universitatea „Valahia”, Târgovişte, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, muzee precum Muzeul Mineritului din Bochum (Germania), Muzeul Naţional de Istorie a României, Bucureşti, Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I, Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeal Judeţean Mureş, institute de cercetare precum Institutul Arheologic German, Berlin, Institutul German de Arheologie, Frankfurt am Main, Berlin, Institutul de Arheologie, Iaşi, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti, Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit „Nicolae Colan“ al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Sf. Gheorghe, numeroase direcţii judeţene pentru cultură, direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale, inspectorate şcolare, şcoli, licee, ONG-uri, centre de cultură, primării, parohii, asociaţii, lista colaboratorilor fiind foarte lungă.

Proiecte şi expoziţii recente ale MNCR

Itinerarea expoziţiei Drumul Sării – Drumul Ţării  a avut loc în locaţii precum Muzeul Orăşenesc Tăşnad, jud. Satu Mare, şi Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, jud. Harghita (în 2021). Se doreşte itinerarea expoziţiei şi la alte muzee din ţară şi realizarea versiunii virtuale.

Itinerarea expoziţiei foto-documentare Graniţa de est a Provinciei Dacia, formată din 13 placate A0 – bilingve, color şi texte explicative, jocuri interactive şi film documentar, prezentată cu ghidaj de specialitate adaptat segmentelor de vârstă şi tipurilor de public. În cadrul expoziţiei a avut loc şi proiecţia filmului „Graniţa de Est a Provinciei Dacia”. Se preconizează itinerarea expoziţiei în locaţiile instituţiilor de învăţământ, educaţie şi administraţie locală din judeţele Covasna, Harghita şi Braşov.

Dezvoltarea proiectului privind organizarea Muzeului Sării de la Beclean – Băile Figa şi elaborarea în 2021 a tematicii definitive şi a proiectului Muzeului Sării, cu demersuri privind aprobarea înfiinţării Secţiei MNCR Muzeul Sării la Beclean.

Expoziţia foto-documentară Marile bătălii ale Primului Război Mondial din trecătorile Carpaţilor de Curbură – Teledetecţie şi arheologie aeriană a avut loc în perioada ianuarie-decembrie 2020. Expoziţia, compusă din 11 postere, a fost itinerată la Întorsura Buzăului şi Bran, urmând itinerarea expoziţiei în judeţele Covasna, Harghita, Buzău şi Braşov.

Expoziţia foto-documentară Sud-estul Transilvaniei în contextul Marii Uniri, realizată în colaborare cu Şcoala Gimnazială Apold, jud. Mureş (05-06.11.2020), s-a itinerat cu ocazia sărbătorii Centenarului Marii Uniri, evenimentul cuprinzând o lecţie deschisă şi ateliere de pictură pe vase ceramice. Itinerarea expoziţiei se doreşte în 2021 şi în alte locaţii din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, precum şi elaborarea versiunii digitale a expoziţiei.

Itinerarea expoziţiei foto-documentare Românii din fostele scaune secuieşti şi Marea Unire,cu sprijinul partenerilor Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, şi Şcoala Generală „Gheorghe Zaharia” Brădet, judeţul Covasna (23-29.09.2020; 04-23.11.2020), a fost completată de lecţii deschise privind desemnarea reprezentanţilor din zona judeţelor Harghita şi Covasna de azi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Itinerarea expoziţiei continuă şi în alte şcoli din judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Braşov, fiind completată ulterior de elaborarea unei versiuni digitale a expoziţiei.

Itinerarea expoziţiei foto-documentare Personalităţi covăsnene şi harghitene ale Marii Uniri în cadrul Şcolii Gimnaziale „Nicolae Russu”, Şcoala Gimnazială Zăbrătău, a avut loc în intervalul 30.10-23.11.2020, prezentând contribuţia la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri a unor intelectuali  români originari din zona Covasna-Harghita.

Itinerarea expoziţiei foto-documentare Contribuţia învăţământului confesional românesc din Trei Scaune la Marea Unire, care cuprinde documente scrise şi fotografii, precum şi componente informaţionale referitoare la situaţia învăţământului confesional românesc în Trei Scaune în preajma Marii Uniri şi privind contribuţia la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri, a fost prezentată în parteneriat cu Asociaţia Cultural-Creştină „J. Teculescu” din Covasna, jud. Covasna,  între15.01-30.11.2020.

Expoziţia foto-documentară Formarea şi activitatea Gărzilor Naţionale în zona Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei, desemnarea delegaţilor şi participarea la Marea Adunare de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 despre realizarea unităţii naţionale şi activităţile premergătoare actului istoric de la 1 Decembrie 1918 şi formarea Gărzilor naţionale române din zona Covasna-Harghita de azi (fostele Comitate Trei Scaune, Ciuc şi Odorhei), care au contribuit la Marea Unire, s-a itinerat în parteneriat cuAsociaţia Cultural-Creştină „J. Teculescu” din Covasna, jud. Covasna, în perioada ianuarie-martie 2020 la sediul MOMS din Miercurea Ciuc şi în decembrie 2020 în Covasna.

Expoziţia ,,AIDOMA”, formată dintr-o colecţie cu reconstituiri de ii tradiţionale, a avut loc la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, în parteneriat cu Asociaţia  Culturală ,,Semne cusute” din Bucureşti, lider de proiect. Expoziţia alcătuită din 28 de ii, replici ale unor cămăşi celebre aflate în marile muzee ale lumii sau în colecţii private, însoţite de o componentă grafică şi explicaţii, oferă publicului vizitator posibilitatea să descopere sau să regăsească frumuseţea, simbolistica şi cromatica artei populare româneşti din diferite zone etno-folclorice ale ţării.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto: MNCR

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.