Miere autohtonă puţină; importurile la preţ de dumping înfloresc | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 31 iulie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Miere autohtonă puţină; importurile la preţ de dumping înfloresc
Miere autohtonă puţină; importurile la preţ de dumping înfloresc

Miere autohtonă puţină; importurile la preţ de dumping înfloresc

  • Vremea rece, insecticidele neonicotinoide utilizate pentru combaterea mai multor dăunători din culturile agricole, horticole şi pomicole cu grad de toxicitate foarte mare pentru albine faţă de alte pesticide, care ajung în polen şi înflorirea târzie au fost principalele cauze ale scăderii producţiei de miere în acest an

Anul apicol 2020-2021 este unul cu totul deosebit din punct de vedere climatic, atipic pentru apicultură, susţin crescătorii de albine.

Iarna a fost destul de caldă şi, bulversate de temperaturile ridicate pentru un anotimp hibernal, în loc să ierneze, mătcile au rămas active şi au depus ouăle mai repede decât ar fi trebuit cu aproximativ două luni. Noua generaţie a consumat cea mai mare parte din rezervele de miere ale stupului, înainte ca lucrătoarele să poată asigura rezerve de hrană.

„Perioada de repaus a fost foarte scurtă, la sfârşitul lunii ianuarie-începutul lunii februarie a demarat un nou ciclu biologic; albinele au început să se înmulţească şi, deşi am ieşit destul de bine din iarnă, fără pierderi, din păcate, frigul care s-a instalat în martie, aprilie, chiar şi în mai, dar mai ales martie şi aprilie, a influenţat negativ schimbarea de generaţii la albine. Atunci am fi avut nevoie de căldură, de flori, în schimb au fost temperaturi negative, ninsori, ploi, vreme foarte rece faţă de cea cu care erau obişnuite albinele primăvara. Din cauza aceasta, pierderile au fost foarte mari: generaţia care trebuia să urmeze, nu s-a realizat şi cei care nu au aplicat regulile tehnologice de restrângere a cuibului, de sigilare, de împachetare, pentru a le asigura albinelor căldura de care aveau nevoie ca să se dezvolte, au pierdut din start familii întregi de albine, care nu s-au dezvoltat”, ne explică dl. Bӧlӧni Francisc, apicultor din zona Odorheiu Secuiesc.

Aşa se face că în aprilie-mai, când trebuia să înceapă valorificarea primelor culesuri importante de nectar de la rapiţa de toamnă şi salcâm, noua generaţie de lucrătoare era mult redusă numeric, practic înjumătăţită. În astfel de situaţii, cunoştinţele acumulate şi experienţa apicultorului fac diferenţa între supravieţuire şi faliment.

„Aici intervine şi altceva, să-i spunem naivitatea stuparului care are, de exemplu, o sută de familii şi pleacă cu toate la cules, în loc să le unească şi să facă 70 de familii puternice, ca să aibă stupul plin şi astfel să nu aibă probleme. Eu, de exemplu, am avut 60 de familii de albine şi am renunţat la 11 prin tehnologia cunoscută, exemplarele care au fost mici sau slabe le-am unificat, aşa că m-am dus la cules cu în jur de 50 de familii, dar medii şi bune”, continuă apicultorul profesionist.

O altă cauză a producţiei scăzute de miere din acest an este decalajul înfloririi. Din cauza vremii reci, bogată în precipitaţii, apicultorii plecaţi în pastorală în mai – o lună de intensă activitate în mod normal – au fost nevoiţi să asigure hrană artificială pentru albine.

„La rapiţă ar fi trebuit să avem 40.000-50.000 de albine într-un stup, dar anul acesta au fost 20.000-25.000 de exemplare, puiet mult şi hrană puţină; s-a consumat într-o săptămână tot ce era în cuib. Am fost nevoit să le hrănesc cu sirop de zahăr, să nu moară de inaniţie. Am avut, însă, colegi care, din păcate, au suferit pierderi foarte mari”, precizează Bӧlӧni Francisc.

Salcâmii au dat în floare anul acesta abia la 1 iunie, cu o lună mai târziu decât în 2019. Iar aceste decalaje „îşi vor spune cuvântul peste câţiva ani”, atenţionează specialiştii.

Odată cu încălzirea vremii în primele zile din iunie, totul a înflorit în mai puţin de o săptămână şi albinele au umplut stupii cu miere. „15-20 de kilograme de miere există acum în fiecare stup”, ne spune interlocutorul nostru. Minunile naturii sunt fără egal, apreciază crescătorii de albine.

„Albinele lucrează de la 6 dimineaţa, până seara pe la 20:00-20:30, şi asta pentru că acum, anul acesta s-au întrunit patru-cinci condiţii favorabile, care se întâlnesc foarte rar deodată, o dată la 10-15 ani”, afirmă apicultorul.

Condiţiile meteorologice din acest an, efectele acestora şi amprenta specială pe care şi-au lăsat-o asupra apiculturii, au devenit material de studiu pentru specialişti şi pentru crescătorii de albine deopotrivă; o spun chiar cunoscătorii.

„Concluzia pe care o putem extrage din tot ceea ce s-a întâmplat din octombrie-noiembrie trecute încoace este că apicultorul trebuie să înveţe să lucreze bazându-se pe anticipaţie. Ni s-a demonstrat că trebuie să lucrăm un an, pentru ceea ce se poate realiza în cinci zile sau în două săptămâni. Dacă nu, putem pierde tot. Apicultura este o meserie de fineţe, unde nu este suficient să cunoşti doar tehnologia, trebuie să cunoşti foarte bine baza meliferă şi să devii un bun meteorolog. În zilele noastre nu poţi să te limitezi la ceea ce ştiau bătrânii, când vremurile şi vremea erau altfel. Acum totul este într-o continuă schimbare: clima, agricultura – cu cât este mai intensivă, cu atât mai săracă este diversitatea floristică – toate influenţând major viaţa şi activitatea albinelor. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să cunoşti temeinic biologia albinelor şi dăunătorilor care le pun în pericol sănătatea şi viaţa”, consemnează partenerul nostru de dialog.

Preţul mierii nu va creşte, susţin apicultorii

Nu pentru că nu ar merita, mierea din România fiind recunoscută pentru puritatea şi calităţile sale superioare dovedite de analizele de laborator efectuate la nivel european, ci din cauza cantităţilor mari de miere din import, care ajung pe rafturile magazinelor la preţ de dumping, imposibil de concurat de mierea românească.

„Salcâmul atât de curat şi de parfumat ca la noi, şi la vecinii de la Dunăre nu există în întreaga lume. Baza meliferă şi diversitatea plantelor întâlnite în România, în toate zonele ţării, indiferent de relief, la şes, în lunci, pe munţi şi pe fâneţe, sunt extraordinare. Mierea noastră se vinde cel mai bine în afara ţării, acolo unde cunoscătorii ştiu să-i aprecieze calităţile”, menţionează apicultorul Bӧlӧni Francisc.

Preţul nu va creşte pentru că importul de miere este uriaş. Sunt ţări precum China, Indonezia, Argentina, Brazilia, unde se produce mult mai multă miere decât la noi, dar fără grad de comparaţie din punct de vedere calitativ cu cea autohtonă, aduse la preţuri de câţiva lei.

Din păcate, în România majoritatea celor care cumpără miere nu pune preţ pe calitate.

Şi pentru că este vremea salcâmilor înfloriţi, iar pădurile din sud-vestul României au devenit gazdele apicultorilor de pretutindeni, aflaţi în pastorală, iar albinele zumzăie mulţumite din floare, vă spunem că mierea de salcâm autohtonă a primit multe medalii la târgurile şi expoziţiile apicole, iar calitatea produselor româneşti ale stupului este recunoscută internaţional.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.