Liderii PSD şi PNL din Harghita: Partidele extremiste prind din ce în ce mai mult şi la noi în judeţ

Judeţul Harghita s-a clasat pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte prezenţa la alegerile parlamentare, având un procent de 58,81%. În spate s-au clasat Bihor (56,67%), Cluj (54,99%) şi Ilfov (54,76%).

Dacă ne îndreptăm atenţia asupra judeţului, atunci vom putea vedea o situaţie total diferită între localităţile în care majoritatea este formată din etnici maghiari şi cele cu majoritate românească. Astfel, în toate localităţile cu majoritatea maghiară prezenţa a fost de peste 50%, iar cele mai mari cifre, de peste 70%, s-au înregistrat în comune precum Cârţa, Dăneşti, Mădăraş, Racu, Siculeni, Sânsimion, Dealu, Mărtiniş, Feliceni. Pe de altă parte, în nordul judeţului, cu excepţia Sărmaşului (41,58%) şi a Tulgheşului (40,59%), în toate localităţile prezenţa a fost sub 40%, cea mai mică fiind înregistrată în Gălăuţaş (34,97%). În Voşlăbeni, comună din care face parte şi Izvoru Mureşului, prezenţa s-a apropiat de 50% (48,33%).

Cu o asemenea prezenţă redusă, nu au lipsit nici unele surprize. În primul rând este vorba de câştigarea alegerilor de către UDMR, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, în Topliţa, Tulgheş şi Voşlăbeni. Apoi clasarea pe primul loc a Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) în majoritatea celorlalte localităţi, cu mici excepţii: în Bilbor, la Camera Deputaţilor, s-a impus PNL, în Gălăuţaş, tot la Camera Deputaţilor, a câştigat PSD, iar la Senat S.O.S.

Reamintim că în aceste localităţi, în mod tradiţional, lupta se ducea între PSD şi PNL, cele două partide având câştigate şi primăriile în localităţile cu majoritatea românească.

Pornind de la aceste statistici, i-am întrebat pe cei doi lideri (Romeo Ţepeş-Focşa, preşedintele PSD Harghita, şi Sebastian Buzilă, preşedintele PNL Harghita), care ar fi motivele, în primul rând, a unei prezenţe reduse la urne a etnicilor români din judeţ.

Ambii au motivat prin şansele mici sau chiar inexistente ca partidele româneşti să prindă un loc în Parlament. Lumea ştie acest lucru şi din acest motiv interesul este scăzut. În plus, preşedintele PNL Harghita mai spunea că la prezenţa mică a contribuit şi faptul că există o dezamăgire faţă de clasa politică.

În acelaşi timp, spuneau cei doi lideri, prezenţa masivă la vot a electoratului de etnie maghiară se datorează faptului că exista posibilitatea ca UDMR să nu realizeze pragul de 5%. „Cred că ar trebui să ne uităm la votanţii UDMR, care aveau o altă miză, pentru că la o prezenţă mare, aşa cum era în primele ore ale zilei, riscau foarte mult să nu facă pragul electoral, ceea ce a dus la o mobilizare extraordinară”, preciza Romeo Ţepeş-Focşa.

A crescut valul antisistem

Fără excepţie, primăriile din localităţile harghitene cu majoritatea etnică românească sunt împărţite între PSD şi PNL. Până acum, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, în această parte a judeţului lupta se dădea între candidaţii celor două partide. Acum lucrurile s-au schimbat. Dacă la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu s-a impus şi în multe localităţi româneşti din Harghita, acum câştig de cauză au avut AUR şi S.O.S. De ce?

„La fel cum în primul tur al alegerilor prezidenţiale am avut un scor-şoc, la fel şi aici.

Se pare că partidele extremiste prind din ce în ce mai mult şi la noi în judeţ. Şi cred că tot situaţia etnică a judeţului poate fi răspunzătoare pentru aşa ceva, pentru că românii se simt nedreptăţiţi, se simt ai nimănui şi atunci aleg să voteze cu partidele extremiste” – Romeo Ţepeş-Focşa, preşedintele PSD Harghita.

„Voturile românilor s-au împărţit între partidele româneşti PSD, PNL, AUR, SOS, POT. Niciodată nu au fost atât de mult împărţite voturile între partidele româneşti. Şi atunci, automat a fost propulsat UDMR-ul pe un loc fruntaş. PNL a avut scorul mai mic decât la alte alegeri, plătind tribut alianţei cu PSD, din punctul meu de vedere, care a fost considerată o trădare a electoratului. Plus, a existat valul de voturi antisistem al votanţilor. La alegerile locale de la Consiliul Judeţean, aceiaşi candidaţi ai PNL, în vară, au obţinut de trei ori mai multe voturi decât acum.

Valul antisistem a crescut foarte mult şi atunci o mare parte din voturi s-a dus la partidele antisistem” – Sebastian Buzilă, preşedintele PNL Harghita.

Un alt motiv ar fi faptul că, în localităţile cu populaţie mică, la alegerile parlamentare, imaginea partidului la nivel naţional primează în faţa imaginii candidatului. Poate şi din acest motiv, candidaţii celor două partide (PSD şi PNL) au reuşit să se impună la locale, iar acum, la parlamentare au obţinut rezultate mai slabe.

Concluzii

Cei doi lideri judeţeni au tras şi câteva concluzii despre rezultatul alegerilor din Harghita.

„La nivel de judeţ, Partidul Social Democrat a înregistrat un scor foarte bun. Ne situăm pe locul 2, după cei de la UDMR. Am făcut un scor dublu faţă de Partidul Naţional Liberal şi suntem la distanţă faţă de cei de la Alianţa pentru Unirea Românilor. Noi, per total, suntem mulţumiţi. Se vede faptul că ne-am «sigilat» un număr de aproximativ 4.500 de voturi din 9.000 la nivel de judeţ.

La Topliţa avem un scor bun, zic eu, avem undeva la 900 de voturi din aproximativ 2.300.

Îmbucurător este faptul că la Miercurea-Ciuc am înregistrat un scor foarte bun, dublu faţă de USR şi AUR, iar PNL-ul s-a situat pe locul 5, cu 2,18%” – Romeo Ţepeş-Focşa, preşedintele PSD Harghita.

„(…) Aceeaşi candidaţi ai PNL Harghita au obţinut la locale de trei ori mai multe voturi decât acum la parlamentare. Deci, e clar că s-a votat partidul. (…)

Nu suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute. Trebuie văzute rezultatele alegerilor parlamentare ca o lecţie. Cred că PNL, şi la nivel local, şi la nivel naţional, a înţeles lecţia.

La nivel naţional s-a ales rapid o altă conducere, formată din oameni care au performat în administraţie şi care vor şi trebuie să implementeze un program de reforme absolut necesare pentru dezvoltarea României. După cum spuneam adineaori, voturile din fiecare judeţ la parlamentare contează foarte mult de imaginea partidului” – Sebastian Buzilă, preşedintele PNL Harghita.

***

Topliţa – prezenţă: 39,90%

Senat: UDMR – 20,06%; PSD – 18,84; AUR – 16,47%; PNL – 15,76; SOS – 7,9%.

Camera Deputaţilor: UDMR – 19,89%; PSD – 18,46%; AUR – 16,75%; PNL – 16,56%; SOS – 6,52%.

Tulgheş – prezenţă: 40,59

Senat: UDMR – 26,88%; AUR – 23,17%; PSD – 17,69%; SOS – 10,7%; POT – 7,43%.

Camera Deputaţilor: UDMR – 26,35%; AUR – 24,78%; PSD – 15,87%; SOS – 9,21%; POT – 7,25%.

Corbu – prezenţă: 39,93%

Senat: AUR – 30,87%; PSD – 23,71%; POT – 9,4%; UDMR – 7,38%.

Camera Deputaţilor: AUR – 30,77%; PSD – 25,34%; POT – 8,6%; UDMR – 7,47%.

Bilbor – prezenţă: 37,47

Senat: AUR – 24,53%; PNL – 23,27%; PSD – 22,64%; POT – 8,93%; SOS – 7,37%.

Camera Deputaţilor: PNL – 23,87%; AUR – 23,87%; PSD – 23,62%; POT – 7,66%; SOS – 7,04%.

Gălăuţaş – prezenţă: 34,97%

Senat: SOS – 23,18%; PSD – 20%; UMDR – 16,67%; AUR – 15,91%; PNL – 6,52%.

Camera Deputaţilor: PSD – 20,67%; AUR – 19,76; UDMR – 16,87%; SOS – 14,44%; PNL – 7,14%.

Sărmaş – prezenţă: 41,58%

Senat: AUR – 20,35%; PSD – 20,03%; UMDR – 14,61%; SOS – 10,53%; PNL – 9,98%.

Camera Deputaţilor: AUR – 22,38%; PSD – 20,34%; UDMR – 15,55%; PNL – 11,35%; POT – 8,69%.

Subcetate – prezenţă: 35,62%

Senat: AUR – 24,19%; PSD – 21,37%; PNL – 13,51%; USR – 11,9%; SOS – 9,07%.

Camera Deputaţilor: AUR – 24,19%; PSD – 23,39%; USR – 11,29%; SOS – 8,27%.

Voşlăbeni – prezenţă: 48,33%

Senat: UMDR – 45,39%; PSD – 18,82%; AUR – 15,39%; PNL – 4,61%; SOS – 4,34%.

Camera Deputaţilor: UDMR – 45,07%; PSD – 18,66; AUR – 16,82%; PNL – 4,34; SOS – 4,34%.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii