Korodi Attila a găsit wi-fi într-o singură încăpere a Primăriei Miercurea Ciuc; directorii au telefoane cu butoane

noiembrie 11, 2020 in Societate

Cum vede noul primar din Miercurea Ciuc unele situaţii delicate preluate de la fostul edil, cum ar fi cea referitoare la steagul de doliu de pe clădirea primăriei, plăcuţele cu denumirile străzilor tăiate în două, dacă ar putea exista în localitate un teatru românesc, dar şi ce l-a surprins cel mai tare după contactul cu primăria

„O dată, am găsit o instituţie în care oamenii sunt motivaţi să lucreze în interesul oraşului şi asta mi-a şi plăcut. În primele ore m-am întâlnit cu oamenii responsabili de la direcţii, oficii etc. şi se vede implicarea lor. Dar, totodată, am rămas neplăcut surprins cât de multe eforturi trebuie să facă pentru ca să se poată conforma la cerinţele anului 2020. Pentru că, efectiv, imaginaţi-vă, că în clădirea primăriei avem într-o singură încăpere wi-fi şi directorii, oamenii responsabili, au telefoane cu butoane primite ca şi aparate pentru serviciu şi erau nevoiţi să folosească mobilele proprii, cu abonamentele proprii dacă voiau să se uite la un e-mail, la un mesaj etc. Eu cred că oamenii din primărie trebuie ajutaţi ca să poată să lucreze. De aceea, dacă mă gândesc numai la parcul de calculatoare pe care le avem, alterate şi aşa mai departe, noi plecăm de la un nivel foarte jos. Chiar sunt puţin siderat de tipul de management care a fost până acum, din acest punct de vedere”, a declarat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, în cadrul unui interviu acordat agenţiei naţionale de presă Agerpres, semnat de Gina Ştefan.

Întrebat dacă intenţionează să comunice bilingv cu locuitorii municipiului, după exemplul preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, în contextul reproşurilor că în campania electorală nu a comunicat cu românii din oraş, edilul a spus că această comunicare este importantă şi „aşa trebuie să facem”.

„Adevărul este că această comunicare este mai complicată. O dată, primăria va avea comunicare bilingvă continuă. Eu, personal, când comunic pe pagina mea de Facebook încerc să fac comunicare bilingvă. Când fac o transmisiune live, încerc să transmit acelaşi lucru în două limbi, aşa că încerc să găsesc situaţii, momente în care comunicarea atât în limba maghiară, cât şi în limba română să fie complementară. Comunicarea aceasta înseamnă un efort, resurse umane. Şi toată primăria, toată instituţia, tot oraşul, trebuie recalibrate din punctul de vedere al comunicării. Asta înseamnă că trebuie să angajăm oameni care sunt pricepuţi pe această zonă. Dar eu cred că într-o lună-două se reaşează lucrurile într-un făgaş normal. Comunicarea bilingvă este importantă, pentru că ceea ce facem noi aici este important nu numai pentru noi. Este important, o dată pentru toţi cetăţenii care pot fi de diferite naţionalităţi, dar este un punct de interes pentru ceilalţi care se uită la noi. Şi atunci, da, aşa trebuie să facem”, a spus Korodi Attila în interviul amintit.

Primarul a răspuns şi la întrebarea dacă va schimba plăcuţele cu denumirile străzilor, după ce fostul edil, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti care îl obliga să le schimbe pe cele care erau inscripţionate întâi în limba maghiară şi apoi în română, a hotărât să le taie în două şi să inverseze denumirile, măsură ce a părut luată „la mişto”.

„În primul rând, avem decizia instanţei, deci este obligatorie. În al doilea rând, oraşul trebuie să arate bine. Şi, da, pot fi reacţii care sunt răbufniri, într-un anumit moment, pe care, într-o oarecare măsură, le putem şi înţelege, dar, oricum, nu acestea sunt soluţiile. De moment pot fi, de a arăta că, totuşi, pot fi şi alte abordări, nu ar trebui să fie abordări atât de restrictive, dar, efectiv, când vorbim de elemente vizuale în oraş, trebuie să le punem la punct şi aici nu mai vorbim de plăcuţele străzilor, ci vorbim de multe lucruri pe care trebuie să le refacem”, a declarat Korodi.

„Soluţia nu este să lăsăm doliu, ci să găsim alte forme de a ne exprima identitatea, asta este clar”

În legătură cu steagurile negre, de doliu, amplasate pe clădirea primăriei sau în centrul oraşului, în locul celor secuieşti, tot în baza unei decizii definitive a instanţei, noul primar a spus că „viaţa nu se referă la doliu, niciodată”.

„Dar, cumva, trebuie să şi arătăm indignarea sau nemulţumirea, dacă credem că anumite simboluri, care nu ar trebui să afecteze pe nimeni, trebuie obligatoriu să dispară. Dar soluţia nu este să lăsăm doliu, ci este să găsim atunci alte forme de a ne exprima identitatea, asta este clar”, a spus primarul, răspunzând la întrebarea dacă va schimba abordarea în acest caz sau steagurile negre vor rămâne acolo unde sunt acum.

„Să fie reprezentaţii de teatru de bună calitate din România şi să ajungă la Miercurea Ciuc este în interesul oraşului”

Primarul din Miercurea Ciuc a mai fost întrebat, printre altele, şi dacă va susţine finanţarea unui program cultural care să aducă în oraş reprezentaţii ale unor teatre româneşti, aşa cum a fost programul „Luceafărul”, care a avut un real succes chiar şi în rândul comunităţii maghiare sau dacă crede că în municipiul reşedinţă de judeţ va exista un teatru românesc, aşa cum se întâmplă la Sfântu Gheorghe.

„Nu ştiu dacă, la ora actuală, am putea finanţa un teatru românesc. Pe de altă parte, ştiu de la membrii comunităţii româneşti că există o receptivitate dispersată. Discutând cu oamenii comunităţii, şi ei sunt câteodată indignaţi de participarea comunităţii româneşti la evenimente (participarea redusă – n.red.). Dar un lucru este clar şi de aici pornim. Din punctul meu de vedere, să fie reprezentaţii de teatru de bună calitate din România şi să ajungă la Miercurea Ciuc este în interesul oraşului, pentru că ridică nivelul programelor culturale şi deschide perspectivele. De aceea am văzut acest element şi în programul colegului Ţepeluş (Marius Ţepeluş de la PNL, singurul consilier român din CL Miercurea Ciuc – n.red.), care reprezintă comunitatea românească. Sigur că vom finanţa. Efectiv, şi eu sunt obişnuit să mă duc la teatru în Bucureşti, deoarece cultura, în sine, este deasupra naţionalităţii. Chiar ar trebui, cumva, la câteva reprezentaţii teatrale, şi române, şi maghiare, să reuşim să avem traducere simultană, astfel încât să fie accesibilă şi pentru români reprezentaţia în limba maghiară, dar şi invers, pentru cei care au probleme de înţelegere a limbii române, mai ales oameni mai în vârstă, să fie accesibile teatrele în limba română. Sau, de foarte multe ori, vin în oraş sau trăiesc în oraş şi maghiari din Ungaria (…) şi sunt convins că şi ei ar fi deschişi să poată accesa programe care nu vin din cultura maghiară. Da, deci eu doresc să sprijin acest program, pentru că e o atracţie pentru oraş”, a spus Korodi Attila citat de Agerpres.

Korodi Attila are 43 de ani, a încheiat al treilea mandat de deputat în Parlament şi a ocupat de trei ori fotoliul de ministru al Mediului, în cabinetele Tăriceanu, Ungureanu şi Ponta. El a fost ales de 73,78% dintre participanţii la scrutinul local din septembrie şi îi succede în funcţie lui Ráduly Róbert Kálmán, de asemenea de la UDMR, care a avut patru mandate consecutive de edil.