Elekes Zoltán (DGASPC): „Vom ajunge în situaţia cinică de a vedea în stradă copii cu nevoi, copii abandonaţi, persoane cu handicap incapabile să se descurce singure” | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 27 septembrie 2021
Home » Societate » Elekes Zoltán (DGASPC): „Vom ajunge în situaţia cinică de a vedea în stradă copii cu nevoi, copii abandonaţi, persoane cu handicap incapabile să se descurce singure”
Elekes Zoltán (DGASPC): „Vom ajunge în situaţia cinică de a vedea în stradă copii cu nevoi, copii abandonaţi, persoane cu handicap incapabile să se descurce singure”

Elekes Zoltán (DGASPC): „Vom ajunge în situaţia cinică de a vedea în stradă copii cu nevoi, copii abandonaţi, persoane cu handicap incapabile să se descurce singure”

  • Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a cerut demisia ministrului Muncii, iar şeful administraţiei publice judeţene, Borboly Csaba, a sesizat Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, solicitând un sistem de finanţare sigur, echitabil şi nediscriminatoriu pentru sistemul de asistenţă socială

După descentralizarea activităţii de asistenţă socială pentru copii şi persoanele cu handicap, susţinerea cheltuielilor sistemului, stabilită prin lege, a fost asigurată în proporţie de 90% de la bugetul de stat, contribuţia consiliilor judeţene fiind stabilită la 10%.

Între timp s-au creat standardele de cost pentru serviciile sociale/persoană asistată, bine-venite şi bine-primite de Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASP) din ţară, întrucât ele asigurau şi garantau o distribuire echitabilă a fondurilor către judeţele ţării.

După 2015, însă, când s-a intrat într-un nou sistem de salarizare, standardele de cost nu au mai fost actualizate, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale continuând să calculeze alocările după vechile standarde.

Problemele nu au întârziat să apară, fondurile alocate Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului – atât cele destinate funcţionării, cât şi cele pentru salariile angajaţilor – terminându-se înaintea sfârşitului anului, lunile neacoperite financiar crescând direct proporţional cu trecerea timpului, în detrimentul persoanelor asistate şi al angajaţilor.

„Anul acesta s-a făcut bugetul pe vechile standarde de cost, care reprezentau 50% din costurile actuale. Chiar şi aşa, în 2020 ni s-a asigurat numai 50% din vechile standarde; asta înseamnă că noi am primit un sfert din bugetul necesar de la Ministerul Muncii. În primăvara acestui an s-au aprobat noile standarde de cost, dar ele nu au fost aplicate nici până acum; au mai fost două rectificări de buget, care ne-au asigurat costurile pentru o lună şi jumătate, restul fiind acoperit de Consiliul Judeţean (CJ) Harghita. Până acum, CJ Harghita a finanţat funcţionarea sistemului de protecţie socială cu mai mult de 50%, asta este situaţia”, a explicat, marţi, directorul DGASPC Harghita, Elekes Zoltán.

Un lucru este clar, banii alocaţi din bugetul central în acest an sistemului de asistenţă şi protecţie socială din Harghita au asigurat funcţionarea timp de „patru luni şi jumătate”, conform declaraţiei directorului Elekes.

Cele mai multe probleme sociale se înregistrează în regiunile sărace ale ţării, iar actualul model de finanţare a sistemului de protecţie socială adânceşte şi mai mult prăpastia între judeţele sărace şi cele bogate, conducând la o nedorită discriminare. Şi asta în condiţiile în care, potrivit Legii nr. 292/2011, a protecţiei sociale, „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are responsabilitatea aplicării unitare, la nivel teritorial, a legislaţiei şi a strategiilor naţionale din domeniul asistenţei sociale (art. 104, pct. 3)”.

Continuând astfel, judeţele vor fi nevoite să investească o parte importantă a bugetului propriu în finanţarea sistemului de asistenţă socială, în detrimentul dezvoltării, a construirii/reabilitării infrastructurii, dând şanse din ce în ce mai mici dezvoltării economice.

„Bugetarea este foarte dificilă, pentru că domeniul social este un capitol foarte mare în bugetul consiliilor judeţene. Şi de unde? Din fondul constituit din cota TVA de 6% din impozitul pe venit? Suma este foarte mică, iar personalul DGASPC este de 4-5 ori mai mare decât personalul CJ şi atunci, încă o dată întreb, de unde? Acest populism ieftin nu serveşte în nici un fel situaţiei create şi nici rezolvării ei. Unde vom ajunge dacă în fiecare an ne trezim fără buget?”, întreabă, retoric, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.

În sistemul social, salarizarea personalului reprezintă peste 80% din cheltuieli, iar grila de salarizare nu a fost stabilită de consiliile judeţene. Salariile personalului de specialitate – de la infirmierii, educatorii, până la asistenţii medicali care sunt în contact direct şi lucrează cu beneficiarii – au fost stabilite prin lege.

„Nu este nimic neştiut, esenţa asistenţei sociale este asigurarea de oameni care să îngrijească alţi oameni, în acest domeniu omul este resursa cea mai importantă şi el dă valoare activităţii pe care o prestează. Întrebaţi orice copil, îi este indiferent dacă primeşte unt sau margarină pe pâine la micul dejun, dar modul în care relaţionează cu el şi felul în care se comportă educatorul este esenţial”, exemplifică directorul Elekes Zoltán.

Soluţii ar fi, continuă acesta: fie ca salarizarea personalului angajat în sistemul de protecţie socială să fie asigurată din bugetul naţional, iar costurile de întreţinere şi de funcţionare a centrelor să revină autorităţilor locale, fie revenirea la sistemul de finanţare anterior, cu asigurarea a 90% din cheltuieli prin bugetul statului, 10% dintre acestea urmând să fie suportate de consiliile judeţene.

În urmă cu o săptămână, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a lansat o petiţie în mediul online, prin care cerea ca salariile angajaţilor Direcţiilor de Asistenţă Socială să fie plătite înainte de a-şi încasa venitul preşedintele consiliului judeţean.

„M-am hotărât să iniţiez Petiţia pentru dreptul la salariu al angajaţilor din aparatul propriu al DGASPC-urilor. Petiţia: Salariul Preşedintelui Consiliului Judeţean se încasează DUPĂ ce se plătesc salariile angajaţilor! (…) Dacă Preşedintele Consiliului Judeţean şi-a încasat salariul în această lună, înseamnă că sunt bani pentru salarii. Cer să li se plătească şi oamenilor salariile”, a afirmat Violeta Alexandru.

Aceasta a amintit că preşedintele CJ a decis câţi angajaţi să fie în aparatul administrativ al direcţiei, ce salarii să aibă, ce sporuri. „Cu siguranţă a avut în vedere resursele prevăzute în bugetul CJ dacă, eventual, a decis creşterea salariilor pentru acest an, creşterea numărului angajaţilor etc. Salariaţii aparatului de la nivelul DGASPC ştiu prea bine de unde primesc, de ani de zile – nu de acum, salariile. Din bugetul consiliului judeţean, ordonatorul de credite. Lucrurile sunt clare”, a afirmat ministrul Muncii. Violeta Alexandru a adăugat că nu Ministerul Muncii are responsabilitatea asigurării fondurilor pentru angajaţii DGASPC-urilor şi nici pentru angajaţii centrelor publice de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a reacţionat imediat la declarația ministrului Muncii despre problemele legate de salarizarea angajaţilor din aparatul propriu al Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cerând demisia Violetei Alexandru.

„Inițial am crezut că este vorba despre o glumă mai puțin reușită. Adică, un ministru, în loc să se ocupe de rezolvarea problemelor din sistemul de protecție socială și să își asume responsabilitatea funcției ministeriale, lansează petiții și împinge responsabilitatea dincolo de limita bunului simț. Îmi este foarte clar că doamna ministru nu cunoaște legislația în vigoare, nu cunoaște nici realitatea și nu își asumă pe deplin răspunderea funcției pe care o deține. Din punct de vedere politic, juridic și moral nu pot decât să îi acord nota 1. Singura soluție acum este înaintarea demisiei sau demiterea imediată a doamnei ministru.

PS: Mergând pe logica doamnei ministru pot să consider că, dacă ea și-a încasat salariul, înseamnă că sunt bani și pentru creșterea pensiilor și pentru dublarea alocațiilor”, a declarat preşedintele UDMR.

La rândul său, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a sesizat Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, solicitând un sistem de finanţare sigur, echitabil şi nediscriminatoriu pentru sistemul de asistenţă socială. „Nu este în regulă că dreptul oamenilor de a beneficia de servicii sociale să fie îngrădit sau înjumătăţit de către Guvern, atâta timp cât Sănătatea şi Educaţia sunt drepturi garantate prin Constituţie şi trebuie să aibă aceeaşi calitate în fiecare localitate din ţară. (…). Este foarte posibil să avem probleme în viitor, pentru că oamenii care lucrează în domeniul social s-ar putea să plece în alte sectoare şi vom rămâne fără acoperire în domeniu. De aceea, noi solicităm ca legea să fie respectată şi susţinerea sistemului social să fie o măsură corectă şi egală pentru toate judeţele ţării. Iar acest lucru nu se poate lega de bugetul consiliilor judeţene, în condiţiile în care bugetele sunt mici şi cheltuielile sunt mari”, a concretizat Borboly.

Fie şi numai la nivel declarativ – din păcate nu se rezumă doar la atât – este o bătălie nedreaptă pentru un sector atât de important al oricărei societăţi civilizate.

„Îmi pare foarte rău că am ajuns subiect de luptă politică şi bugetară. Nu ştiu de ce, chiar nu pot să înţeleg de ce alte sisteme pot funcţiona cât de cât normal, se acceptă ideea că este un sistem esenţial al statului şi la noi nu se acceptă. Vom ajunge într-o situaţie cinică, în care să vedem că sunt copii cu nevoi, care trebuie scoşi din familie, care au fost abandonaţi sau persoane cu handicap care nu se pot descurca singure în stradă, iar noi le vom spune că nu avem cum să-i ajutăm”, a conchis directorul DGASPC Harghita.

***

Marţi, angajaţii din sistemul de asistenţă şi protecţie socială au aşteptat degeaba salariul aferent lunii octombrie. Nu sunt bani, nici pentru salarii, nici pentru facturi, nici pentru plata furnizorilor de alimente, de medicamente, de dezinfectanţi etc. Ca de multe luni încoace, se aşteaptă o nouă şedinţă de consiliu judeţean, pentru o infuzie de capital, dislocată de la alte capitole ale bugetului judeţului, cel mai devreme peste o săptămână, care să acopere funcţionarea DGASPC, ca oamenii să-şi primească plata pentru serviciile prestate în folosul semenilor văduviţi de soartă.

DANIELA MEZEY

Nota redacției:

Pe pagina de Internet a DGASPC Harghita este prezentată și grila de salarizare (https://dgaspchr.ro/grila-de-salarizare-a-dgaspc-harghita-pentru-luna-martie-2020/). Oferim câteva exemple:

Funcții publice

  • director general, grad I: salariu de bază în 2019 – 12.085 lei, salariu de bază în 2020 – 12.956 lei; la aceasta se adaugă sporuri de periculozitate sau de condiții vătămătoare de muncă și iese un salariu brut de 13.681;
  • director general adjunct, grad II – salariu de bază în 2019 – 11.309 lei, salariu de bază în 2020 – 12.125 lei; cu tot sporul amintit mai sus, un salariu brut de 12.804 lei;
  • director general adjunct economic, gradul II – salariu brut 13.935 lei;
  • șef serviciu, grad II – salariu de bază în 2019 – 8.784 lei; salariu de bază în 2020 – 9.417 lei; salariu brut  final – 9.944 lei;
  • consilier, consilier juridic, inspector, clasa I, grad profesional principal – salariu brut cuprins între 4.719 lei și 5.204 lei;
  • consilier, consilier juridic, inspector, clasa I, grad profesional asistent – salariu brut cuprins între 3.038 și 3.690.

Personal contractual

  • șef serviciu, grad II – salariu de bază în 2019 – 7.785 lei, salariu de bază în 2020 – 8.347 lei; cu tot cu sporuri, salariu brut 8.814 lei;
  • inspector de specialitate, grad IA – salariu brut cuprins între 5.294 lei și 6.056 lei;
  • referent, grad IA – salariu brut cuprins între 3.838 lei și 4.283 lei;
  • șofer – salariu brut 3.754 lei;
  • muncitor calificat II – salariu brut 3.580 lei;
  • portar – salariu brut 3.490 lei;
  • șef centru, grad II – salariu de bază în 2020 – 6.750 lei, spor condiții 15% – 1.013 lei, salariu brut 7.763 lei;
  • asistent social specialist – salariu brut cuprins între 4.346 lei și 5.654 lei;
  • educator – salariu brut cuprins între 3.292 lei și 4.596 lei;
  • asistent maternal – salariu brut cuprins între 2.698 lei și 4.740 lei.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.