Învăţământul liceal, pălinca şi berea, pe masa de dezbateri a Consiliului Judeţean Harghita

februarie 1, 2017 in Economic, Învățământ, Societate

În cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean Harghita, care a avut loc luni seara, pe lângă proiectele de hotărâri privind alocarea unor sume de bani pentru reechilibrarea bugetelor locale ori pentru modernizări de drumuri judeţene, au fost purtate discuţii şi asupra a trei subiecte la zi. Este vorba de planul de şcolarizare pentru 2017-2018, utilizarea denumirii de palincă şi procesul dintre Csíki Sör şi Heineken.

CJ doreşte mai multe clase de profesională

Una dintre temele de discuţie – problema fiind pusă şi în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural – a fost cea legată de numărul de clase de-a IX-a propuse pentru anul şcolar 2017-2018. Chiar dacă CJ Harghita ar dori să crească numărul claselor din liceele profesionale, se pare că Inspectoratul Şcolar Judeţean a trimis la ministerul de resort un plan de şcolarizare care are în componenţă un număr mai mic de astfel de clase, în favoarea liceelor teoretice, termenul limită fiind chiar luni seara, moment după care aplicaţia nu mai primeşte nici o cerere.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spunea că la baza acestei repartiţii ar fi vorba de chestiuni strict financiare. Sistemul profesional înseamnă 3 ani de studiu, pe când cel liceal 4 ani, iar asta se traduce prin bani mai puţini şi funcţii mai puţine.

Prezent la şedinţa CJ, reprezentantul Asociaţiei IMM din Odorheiu-Secuiesc, Lukács László, spunea că problema nu ar fi că s-au repartizat mai multe locuri către liceele cu profil teoretic, ci către care unităţi şcolare. Astfel, preciza acesta, dacă s-ar da către Liceul „Tamási János”, care are un procent ridicat de promovabilitate la BAC, nu ar fi nici o problemă, dar dacă s-ar da aceste locuri către licee care în ultimii ani au înregistrat rezultate slabe, atunci nu ar fi chiar bine.

Fostul inspector şcolar general, actual consilier judeţean, Ferenc Alpár, era de părere că situaţia actuală – dificultatea tinerilor de a-şi găsi un loc de muncă şi migrarea acestora în alte ţări – se datorează şi lipsei unui program care să-i ajute, în primul rând pe şcolari, dar şi pe liceeni, să se orienteze în carieră. Un astfel de program i-ar putea ajuta pe elevii din clasele gimnaziale să-şi poată da seama ce doresc şi să aleagă mai bine direcţia pe care să o urmeze în timpul liceului. Iar solicitarea lui Ferenc Alpár către consilieri a fost să se pună de acord în a găsi o posibilitate de a numi o persoană care să se ocupă de un portal online care să contribuie la orientarea profesională a tinerilor.

În finalul discuţiilor, consilierii prezenţi la şedinţă au fost de acord ca să trimită o solicitare Ministerului Educaţiei de a nu valida planul de şcolarizare trimis de Harghita până ce nu va mai avea loc cel puţin o discuţie în acest sens. De asemenea, s-a votat, de principiu, pentru găsirea unei soluţii de a asigura funcţionarea portalului amintit de Ferenc Alpár.

În România nu mai este voie să se producă pálinka

Recent, în Ungaria a apărut o lege care prevede că nici o ţară din Uniunea Europeană nu mai poate produce şi comercializa băuturi alcoolice sub denumirea de pálinka – palincă, decizia venind după ce ţara vecină a înregistrat produsul la nivel european. Şi pentru că această măsură afectează şi zona noastră, pălinca fiind o băutură des întâlnită, judeţele Mureş, Covasna şi acum Harghita, s-au aliniat pentru a trimite o scrisoare/adresă Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria pentru a cere permisiunea folosirii, în continuare, a denumirii de pálinka în cele 3 judeţe. La baza solicitării stă un precedent, Ungaria permiţând ca în 3 regiuni din Austria să se folosească această denumire pentru băuturile alcoolice.

„Cred că tot ceea ce a fost bun de veacuri trebuie să poată fi folosit şi în viitor – spunea Borboly Csaba. Înţelegem şi producătorii de pălincă din Ungaria, pentru că se tem de falsificări, de băutură de proastă calitate, care ar diminua prezenţa lor în pieţele internaţionale, dar noi ne angajăm aici, în judeţul Harghita, că vom face pălincă de bună calitate şi chiar avem foarte multe premii primite la concursuri şi festivaluri de pălincă din Ungaria, cu care ne mândrim, pentru că şi noi avem pălincă de calitate. Să încercăm să vedem dacă putem solicita această schimbare”.

Susţinere totală pentru Csíki Sör

Una dintre cele mai intens discutate teme a fost cea cu privire la berea Igazi Csíki Sör (Adevărata Bere Ciuc), după ce vineri, Curtea de Apel a decis ca firma Lixid Project să nu mai poată produce şi comercializa bere sub această denumire. Bineînţeles, această decizie a stârnit scandal în rândul populaţiei din zonă, unii oameni, pe reţelele de socializare, chiar catalogând această hotărâre ca fiind împotriva simbolurilor secuieşti. În acelaşi timp, majoritatea consilierilor judeţeni care luni seară au luat cuvântul au acuzat compania Heineken de rea-voinţă şi au spus că este încă o dovadă că un mamut poate face ce vrea cu o firmă mică, ceea ce nu ar fi corect.

Invitat la şedinţă, acţionarul Lénárd András, spunea că decizia instanţei a fost una nedreaptă, luată în baza unor interese, mai ales că în decembrie Igazi Csíki Sör ar fi fost recunoscută de Oficiul Uniunii Europene al Mărcilor din Alicante. Acesta a mai povestit cum a reuşit să dezvolte fabrica pe ruinele fostei clădiri din Sânsimion şi că anul trecut s-a terminat o dezvoltare de aproximativ 13 milioane de euro, aceasta ducând la creşterea numărului de angajaţi – 140 în prezent (105 la Sânsimion). De asemenea, a înfiinţat şi Csíki Sör Ungaria, iar berea este exportată şi în Slovacia, Austria. De fapt, acesta remarca faptul că piaţa principală ar fi în Ungaria, unde există şi o reţea de distribuţie, deţinută în proporţie de 100% de Csíki Sör, pe când cea din România este în proprietatea lor doar în 60-70%. De asemenea, sublinia faptul că în Ungaria berea se poate vinde către 10 milioane de oameni, în timp ce aici ar putea ajunge doar către un milion.

Lénárd mai spunea că din producţia totală, 90% era deţinută de Csíki Sör, restul de 10% însemnând berea brună, berea cu miere şi berea secuiască; după această decizie, practic, s-a oprit 90% din producţie.

În acelaşi timp, deţinătorul fabricii recunoştea că, dacă nu ar fi pus denumirea de Igazi Csíki Sör, berea nu ar fi rezistat pe piaţă. „Puteţi să mă acuzaţi că de ce am dat această denumire. Şi sunt atacat. Dar sunt convins că dacă aș fi dat denumirea Paprika Jancsi, nu ar fi rezistat pe piaţă acest produs”, spunea Lénárd András.

Aberaţiile consilierilor judeţeni

După această intervenţie a lui Lénárd, a venit rândul consilierilor judeţeni să ia apărarea întreprinzătorului local, Csillag Péter spunându-i că şi dacă ar fi pus denumirea de Paprika Jancsi tot ar fi fost dat în judecată pentru că are calitate mai bună. De asemenea, Csillag spunea că deşi o sută şi ceva de oameni riscă să rămână fără muncă, a propus consiliului să se adreseze Guvernului cu o scrisoare în care să se scrie că „140 de oameni au rămas fără loc de muncă şi să sesizăm că au rămas fără loc de muncă 500-600 de oameni fiindcă cineva a făcut un produs de calitate”.

La rândul lui, Szentes Antal propunea că Heineken să-şi retragă acţiunea şi conducătorii celor două companii să discute faţă în faţă – n.a.: asta în condiţiile în care există deja o sentinţă definitivă, practic neavându-se ce să se mai retragă.

Pe bună dreptate, Sándor Barna spunea că Adevărata Bere Ciuc populariza judeţul, că este mândru că marca Produs Secuiesc are o asemenea bere şi că acest lucru poate fi un marketing gratuit. Însă consilierul a uitat că zeci de ani berea Ciuc ne făcea mândri în toate colţurile ţării, nu numai în rândul a unui milion de oameni (cât e target-ul în ţară, cum spunea Lénárd).

Biró Barna-Botond spunea că economia de piaţă şi piaţa liberă trebuie să însemne că nu o instituţie spune că acesta sau acela este un produs bun, ci cererea stabileşte care este oferta şi cererea spune care este acel produs care stă în picioare şi rămâne pe piaţă şi care nu. Atunci, în această viziune, poate nici Protecţia Consumatorului, instituţie fiind, nu ar mai trebui să se pronunţe în privinţa calităţii cornurilor. Iar ceea ce uită să explice Biró este reclama făcută pe spatele altuia. Ca să nu mai spunem de lege, care protejează marca înregistrată întâi.

Fostul consilier judeţean Hajdu Gábor era de părere că alta era decizia instanţei dacă aceasta ar fi fost luată de un corp de juraţi din comunitatea noastră, pentru că nu crede ca cineva ar fi fost de părere că cele două produse pot fi confundate. Acesta se mai întreba ce va urma după ziua de vineri – când s-a pronunţat Curtea de Apel – pentru că reprezentanţii Heineken s-ar gândi să atace firma cu un alt proces de despăgubire, „bazându-se pe faptul că ei aşa simt, că atunci când dvs., eu, am băut o sticlă de Igazi Csíki Sör ar fi trebuit să bem o sticlă de Ciuc Premium şi n-am pus câţiva bănuţi în buzunarul lor. Acest proces de despăgubire, eu, ca şi jurist, nu am nici un dubiu ce volum va avea şi nu cred că după acela am putea rămâne în picioare – sau foarte greu am putea rămâne în picioare”.

Din acest motiv, în opinia lui Hajdu Gábor, reprezentanţii CJ Harghita ar trebui să meargă cu petiţia adoptată luni seara la sediul de la Heineken, iar dacă nu vor fi băgaţi în seamă, pur şi simplu să o lipească pe uşă.

Ce s-a hotărât în final?

Redactarea unei poziţii prin care CJ Harghita solicita companiei olandeze să nu mai deschidă şi alte procese faţă de firma locală, „în opinia Comisiei Agricole denumirea Adevărata Bere Ciuc – Igazi Cski Sör, respectiv prezentarea produsului este bazată pe identitatea comunităţii locale, nu este evazivă, consumatorii pot diferenţia produsele celor două întreprinderi”. De asemenea, CJ Harghita îşi asumă rolul de mediator între cele două părţi în soluţionarea cauzei, fiind chiar dispus să trimită reprezentanţi la conducerea centrală Heineken.

Ce mai trebuie ştiut despre Igazi Csíki Sör?

Reamintim faptul că întreprinzătorul local este, de fapt, pe jumătate olandez, iar firma a fost amendată, anul trecut, cu 5.000 de lei pentru că a lansat un concurs care era promovat doar în limba maghiară, discriminând, astfel, consumatorii care nu cunosc această limbă.

Propunerea noastră în cazul pălincii?

Am lăsat pe final o propunere către Consiliul Judeţean privind interdicţia venită din Ungaria cu privire la termenul de palincă. Dacă tot se consideră că în cazul berii cei care au dreptate sunt reprezentanţii Lixid Project, atunci spunem aşa: pentru că statul ungar interzice folosirea denumirii de PÁLINKA, atunci noi am putea folosi liniştiţi termenul de PALINCĂ, pentru că nici Csíki nu e tot una cu Ciuc. Sau, de ce nu, chiar Adevărata Pălincă.

LIVIU CÂMPEAN