Într-un an de zile s-a trecut de la creionul chimic la smartphone | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 20 septembrie 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Într-un an de zile s-a trecut de la creionul chimic la smartphone
Într-un an de zile s-a trecut de la creionul chimic la smartphone

Într-un an de zile s-a trecut de la creionul chimic la smartphone

  • Noul sistem informaţional integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0 – este funcţional de o săptămână

Cel mai important sistem informaţional integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0 – a fost pus în funcţiune începând cu 31 ianuarie.

„Implementarea noului SUMAL descurajează tăierile ilegale de lemn şi aduce beneficii multiple pentru întreg sectorul silvic. Pe lângă îmbunătăţirile semnificative în ceea ce priveşte urmărirea trasabilităţii lemnului, noul sistem informatic include un amplu proces de debirocratizare a sectorului, prin eliminarea mai multor registre şi documente, precum şi prin automatizarea fluxurilor de date care, până acum, se realizau manual”, informa la momentul respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Sistemul informatic SUMAL 2.0 a fost elaborat şi pentru a pune capăt exploatării ilegale a pădurilor, prin împiedicarea introducerii lemnului tăiat în mod nelegal în circuitul comercial.

La mai bine de o săptămână de la implementarea aplicaţiei, am dorit să vedem ce părere au despre sistem şi cât de pregătiţi sunt şi cei care îl folosesc efectiv. În acest sens, am stat de vorbă cu directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică.

Pentru început, acesta a explicat că, pe lângă reprezentanţi ai ocoalelor silvice de stat din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva sau private, ai gărzilor forestiere şi ai instituţiilor cu atribuţii de control, cei mai mulţi utilizatori ai sistemului sunt operatorii privaţi care exploatează, transportă şi procesează lemn, numărul acestora putând ajunge la peste 30.000 când economia forestieră funcţionează la parametrii normali.

Directorul DS Harghita consideră că aplicarea acestui sistem „e o provocare foarte mare”, deoarece este gândit să acopere aproape toată gama de lucrări din această activitate.

Ing. Cătălin Mutică a spus că încă din primele zile ale lunii februarie a participat la două videoconferinţe care au avut această temă. Una dintre ele s-a desfăşurat doar cu personalul Romsilva şi în prezenţa ministrului Mediului. La a doua videoconferinţă au participat şi prefecţii, şefii instituţiilor care au drept de control şi de interogare a aplicaţiei SUMAL, la care, de asemenea, a participat şi ministrul Mediului, dar şi cel de Interne.

Conform sursei citate, perioada de testare a trecut, termenele de punere în funcţiune a acestui sistem fiind amânate de mai multe ori. Iar acum nu mai sunt motive pentru a nu fi implementat. Acesta a reamintit că SUMAL 2.0 este creaţia Serviciului de Telecomunicaţii Speciale în colaborare cu specialiştii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi, pe viitor, „ar trebui să ne ajute foarte mult pe noi, care operăm în silvicultură şi pe operatorii economici care lucrează în economia forestieră”.

Directorul direcţiei silvice a subliniat că SUMAL 2.0 trebuie să-i ajute şi în activitatea curentă, nu numai să diminueze şi chiar să stopeze fenomenul tăierilor ilegale.

Bineînţeles, a continuat acesta, încă sunt anumite blocaje. Iar pentru deblocarea diferitelor situaţii ce se pot crea în fiecare judeţ funcţionează un call-center, operat de reprezentanţii gărzilor forestiere. Operatorii economici şi toţi cei care au parole de acces în SUMAL 2.0 pot suna oricând la acestea, unde le vor răspunde ingineri silvici care au participat la testări şi vor primi informaţii utile ca să depăşească diferitele situaţii în care nu se descurcă.

Pe de altă parte, este şi o problemă de dotare tehnică. În momentul de faţă, documentele de însoţire a materialului lemnos în foarte puţine situaţii mai sunt letrice, scrise în pădure de către personalul silvic sau de operatorul economic.

Fostele avize de însoţire a masei lemnoase sunt generate de aplicaţie pe un telefon (al celui care eliberează documente de transport şi de la care pleacă lemnul cumpărat de agentul economic), care se transmite pe telefonul operatorului economic prin bluetooth în pădure. Pentru această operaţiune este însă nevoie de telefoane inteligente, performante. După ce avizul este transmis operatorului economic, acesta are obligativitatea de a face mai multe fotografii mijlocului de transport, inclusiv la kilometraj. După aceasta, reprezentanţii instituţiilor care au drept de control – poliţia, jandarmeria, personalul silvic de la gărzile forestiere etc. – deja au informaţia din sistemul SUMAL şi în momentul în care opresc maşina să o verifice văd avizul de însoţire în aplicaţie. Astfel că avizul nu mai trebuie prezentat neapărat sub formă letrică.

Personalul din cadrul direcţiei silvice are deja experienţa utilizării aplicaţiilor Wood Tracking şi cu SUMAL 1.0

În ceea ce priveşte utilizarea acestui soft de către personalul ocoalelor silvice din cadrul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică a declarat că există două aplicaţii importante pentru aceste structuri. Este vorba despre SUMAL OCOL, ceea ce înseamnă activitatea premergătoare exploatării şi transportului lemnului. Şi este SUMAL AGENT, deoarece şi ocoalele silvice lucrează ca un operator economic pentru lemnul pe care-l exploatează prin prestaţii sau prin forţe proprii.

„Pe aceste două componente, SUMAL OCOL şi SUMAL AGENT, avem personal silvic la ocoale bine instruit, pentru care o interogare a unui soft sau procesarea unor date etc. nu constituie o problemă”, a punctat directorul DS Harghita. Potrivit acestuia, personalul din cadrul direcţiei silvice are deja experienţă cu aplicaţiile Wood Tracking şi cu SUMAL 1.0. Personalul silvic este dotat cu telefoane care fac faţă la SUMAL 2.0. În situaţiile în care softul tinde să fie depăşit, vor fi achiziţionate din timp alte telefoane. „Deci nu vom avea probleme”, a spus ing. Mutică.

Acesta a spus că, în cadrul instituţiei, 99% din utilizatorii aplicaţiei sunt angajaţi ai celor cinci ocoale silvice din cadrul direcţiei silvice. Pe partea de control, vor fi persoane din partea direcţiei silvice şi de la ocoalele silvice care vor avea dreptul să interogheze bazele de date pentru a avea informaţii despre anumite transporturi, stocuri etc.

În momentul de faţă, se lucrează la introducerea în sistem a stocurilor din 2020 şi se începe activitatea curentă din anul acesta.

Softul este unul complex. Şi deocamdată mai apar blocaje, datorită faptului că încă paşii care trebuie urmaţi pentru introducerea unor date şi procesarea lor nu sunt cunoscuţi în detaliu. Astfel că se pot face mici greşeli la introducerea datelor care generează aceste blocaje.

Într-un an de zile s-a trecut de la punerea în valoare a masei lemnoase cu creioane chimice şi carneţele la inventarierea pe teren a sute de mii de arbori cu aplicaţii pe un smartphone

În ceea ce priveşte viabilitatea acestei aplicaţii, ing. Cătălin Mutică a subliniat că „să nu-şi închipuie cineva că o să cădem în capcana celor ce aşteaptă ca sistemul să cadă sau să credem că nu e posibil să fie aplicat la scară naţională”.

Acesta a amintit că pe lângă experienţa utilizării aplicaţiilor Wood Tracking şi SUMAL 1.0, personalul silvic a mai trecut, într-un an de zile, de la punerea în valoare a masei lemnoase cu creioane chimice şi carneţele, la inventarierea pe teren a sute de mii de arbori cu aplicaţii pe un smartphone.

„Aceste lucruri le-am învăţat, am trecut prin ele, prin incertitudinile care erau inerente atunci şi, de fapt, SUMAL 2.0 e o upgradare serioasă a vechiului SUMAL şi nu văd de ce nu va putea fi funcţional atâta timp cât instituţii importante ale statului român şi-au dat concursul ca să depăşim prima versiune de SUMAL şi să trecem la o versiune superioară”, a mai spus ing. Cătălin Mutică.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.