Abonamente în format PDF

Cu doar 16 lei/lună (150 de lei/an) puteți avea
în căsuța dvs. de e-mail ziarul nostru în format PDF.
Detalii la informatiahr@gmail.com.


Intervenţie de urgenţă la acumularea Şuta | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 9 mai 2021
Home » Agricultură/Ecologie » Intervenţie de urgenţă la acumularea Şuta
Intervenţie de urgenţă la acumularea Şuta
sdr

Intervenţie de urgenţă la acumularea Şuta

  • Barajele castorilor, distruse de precipitaţiile din ultima vreme, au blocat scurgerea apelor din acumularea Şuta în albia râului Fitod. Nivelul apei lacului a crescut alarmant, existând riscul producerii unei unde de rupere a barajului, urmată de inundaţii

Formaţiile de intervenţie rapidă de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita şi Administraţia Bazinală de Apă Olt au intrat în alertă şi timp de aproape trei zile, până târziu după lăsarea întunericului, ajutaţi de un iluminator puternic adus din Vâlcea, zeci de muncitori au intervenit cu motopompe de mare capacitate, reuşind, până vineri seara, să scadă nivelul apei cu aproximativ un metru.

Previziunile meteorologilor, care au anunţat un regim pluviometric excedentar pentru săptămâna în curs, au impus accelerarea ritmului lucrărilor.

„Pentru că în săptămâna 19-25 aprilie sunt prognozate precipitaţii, utilajele de intervenţie au fost suplimentate cu încă o motopompă, care va ajunge în curând de la colegii noştri de la Dobrogea-Litoral”, a precizat vineri seara, conducerea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, directorul general Barabás László inspectând personal intervenţia la barajul Şuta.

Directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt, Gabriel Abos, prezent la locul desfăşurării operaţiunilor de deblocare a scurgerii şi de evacuare a apei, a explicat că acumularea Şuta este pusă la uscat din 2007. Însă, din cauza activităţilor castorilor din zonă, golirea de fund a fost blocată cu material vegetal şi construcţii ale acestora, punând în pericol exploatarea barajului.

„La ora la care am început noi lucrarea era acumulată în mod necontrolat o cantitate de aproximativ 180.000 de metri cubi de apă. (…) Astăzi am reuşit să deblocăm golirea de fund şi sperăm ca până mâine (sâmbătă – n.a.) dimineaţă să scădem nivelul apei în mod corespunzător şi să putem să punem iarăşi această acumulare la uscat, întrucât în curând încep lucrările de reabilitare şi punere în siguranţă a acestei lucrări, printr-o investiţie a Administraţiei Naţionale Apele Române”, a declarat Gabriel Abos.

Potrivit sursei citate, golirea de fund este „cheia” menţinerii nivelului apei într-o acumulare, blocarea acesteia prezentând un risc deosebit, prin deversarea necontrolată a unor debite care nu pot fi prevăzute întotdeauna, nici măcar meteorologic.

„Riscul era ca partea din Miercurea Ciuc aflată în aval de zona Jigodin să fie afectată de o eventuală undă de rupere a barajului”, a arătat directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt.

Echipele Administraţiei Naţionale Apele Române din judeţ şi din Braşov au fost sprijinite de cele ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul” Harghita şi ale operatorului regional de apă din Miercurea Ciuc HARVÍZ SA, care a pus la dispoziţie un utilaj special, prevăzut inclusiv cu cameră video, cu ajutorul căruia s-a reuşit depistarea şi distrugerea dopului de crengi, ramuri şi alte materiale folosite de castori, precum şi deblocarea tubulaturii.

Potrivit directorului Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Harghita, ing. Miklós Gheza, acumularea de la Şuta este supravegheată permanent, începând de marţi fiind aşteptat şi constructorul care va efectua lucrările de reabilitare şi de punere în siguranţă a acesteia, la începutul lunii mai urmând să fie aduse utilajele pentru demararea investiţiei.

„Trebuie să aşteptăm să se usuce şi apoi să îndepărtăm aluviunile, un volum de aproximativ 50.000 de metri cubi, din cuva lacului, să realizăm golirea de fund şi apoi să se treacă la lucrările de reabilitare şi de punere în siguranţă. La final, va fi o zonă foarte frumoasă, care va atrage mulţi vizitatori”, a menţionat, luni, directorul SGA Harghita.

Locuitorii judeţelor Harghita şi Covasna sunt adesea expuşi riscului de inundaţii, unul dintre factorii care contribuie la creşterea acestui pericol constituindu-l barajele pe care castorii le ridică pe suprafeţele ocupate de lacuri şi pe cursurile de apă. Adesea distruse de viituri, acestea obturează secţiunile de scurgere ale apelor şi pot provoca inundaţii cu puternic impact local.

„Nu vorbim cu plăcere, pentru că este vorba de un prieten de-al nostru, de «colegul» nostru hidrotehnician, care lucrează fără autorizaţie de construire şi cam pe unde vrea el. Pericolul este dat de lucrările pe care le fac castorii alături de lucrările noastre care asigură tranzitarea debitelor de apă prin localităţi, creând pericol de inundaţie şi am avut şi situaţii de rupere a digurilor de apărare. Ne pare rău că trebuie să vorbim aşa, dar au început să ne creeze probleme deosebite”, a afirmat Gabriel Abos.

În Harghita, populaţia de castori crescut „excesiv” şi aria ei de acţiune s-a extins, potrivit specialiştilor. Aceste mamifere semiacvatice nu au nici un duşman natural în judeţ, iar statutul lor de animale deosebit de protejate prin lege reduce la zero orice demers legal în habitatele acestora, chiar şi atunci când acţiunile lor generează prejudicii considerabile.

În urmă cu aproximativ o lună, reprezentanţii SGA Harghita şi ai Serviciului Teritorial Harghita al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) au luat în discuţie necesitatea schimbării legislaţiei, introducerii de modificări şi elaborării unor normative care să reglementeze situaţiile speciale în intravilan, în zonele îndiguite şi pe sectoarele unde există baraje transversale. Între propunerile care vor fi înaintate organelor centrale ale administraţiei de stat se numără relocarea castorilor din zonele unde există diguri longitudinale de apărare împotriva inundaţiilor, lucrări hidrotehnice şi din zonele intravilane, prevenirea pagubelor şi acoperirea prejudiciilor cauzate de brebi.

Baraje ale castorilor pot fi văzute în tot judeţul, pe afluenţii Oltului, însă afectate în mod deosebit de acţiunile acestora sunt zonele Plăieşii-Casin, Fişag, afluenţii Oltului de-a stânga şi de-a dreapta râului în amonte, spre Miercurea Ciuc şi zona centurii ocolitoare a municipiului reşedinţă de judeţ.

„În zona drumului naţional 12 A, în amonte de intersecţia cu centura ocolitoare, veţi găsi lucrări făcute de castori care afectează infrastructura rutieră şi de apărare împotriva inundaţiilor. Cu toată bunăvoinţa, o decizie în sensul acesta trebuie să o luăm”, a conchis Gabriel Abos, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Olt.

Daniela MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.