Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Cu puțin peste 1% dintre copiii din județ cuprinși în această categorie de vârstă imunizați, suntem departe de modestele așteptări ale Comitetului Național de Vaccinologie al Ministerului Sănătății, care spera la un procent de 20% la nivel național
La aproape o lună și jumătate de la debutul campaniei de vaccinare a copiilor de la 5 la 11 ani, demarată anul acesta în data de 26 ianuarie, vedem că acest demers nu s-a bucurat de succes în județul Harghita.
Potrivit celei mai recente estimări, realizată de specialiștii Direcției de Sănătate Publică în 20 februarie, procentul de vaccinare în rândul copiilor harghiteni aparținând categoriei de vârstă mai sus menționată era de 1,3% cu prima doză și 1,03% cu ambele doze. În opinia dr. Tar Gyӧngyi, directoarea executivă a Direcției de Sănătate Publică Harghita, trei sunt motivele dezinteresului vădit în privința vaccinării anti-COVID a copiilor. Primul dintre ele este lipsa educației sanitare a părinților.
„Din păcate, cei mai mulți dintre părinții acestor copii fac parte din categoria persoanelor care nu s-au vaccinat anti-COVID și care au suspiciuni în privința vaccinării. Aici vorbim cel mai probabil despre categoria de vârstă 30-35 de ani, care are cea mai slabă acoperire vaccinală dintre adulți. Ei s-au născut în perioada Revoluției (din decembrie 1989 – n.a.) și pe întreg parcursul vieții lor nu au avut parte de nicio formă organizată de educație sanitară. Dacă părinții au avut timp să-i educe și din acest punct de vedere, bine; dacă nu, nu, pentru că în România de atunci nu a mai existat practic educația sanitară obligatorie în școli”, a declarat oficialul DSP Harghita.
Un al doilea motiv ar fi, după părerea dr. Tar Gyӧngyi, folosirea Internetului de către unii utilizatori ca autodidacți, fiind cel mai adesea predispuși la a acorda un credit prea mare unor știri a cărora credibilitate nu o pot verifica.
„Spre deosebire de adolescenții și tinerii din zilele noastre, care învață la orele de Informatică să navigheze pe Internet, li se explică modul în care pot verifica credibilitatea unor surse și cum se pot proteja împotriva dezinformării, generația de 30-35 de ani nu a învățat aceste lucruri, dar este mare utilizatoare de Internet, mult mai mare decât generațiile mai vârstnice, care, nefolosind prea des această rețea sunt protejați de fake news, sunt mai rezervați și nu au încredere oarbă în tot ceea ce se afișează pe rețelele de socializare”, a explicat reprezentanta DSP Harghita.
Al treilea motiv ar fi, potrivit interlocutoarei noastre, „propaganda în sens negativ și manipularea populației în masă”, în baza unor informații și statistici falsificate, binecunoscute generațiilor care au avut parte de ele din belșug.
„Există studii sociologice care demonstrează acest lucru. Generația de 30-35 de ani a fost ferită de propagandă, nu a experimentat manipularea pe pielea ei, așa cum s-a întâmplat cu noi, cei mai în vârstă. Tocmai de aceea se consideră în măsură să decidă, fără să aibă informații obiective la dispoziție și aici trebuie lucrat foarte mult, ca să nu fie total compromis în România programul de vaccinare. UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății au început demersurile în acest sens”, a precizat dr. Tar Gyӧngyi.
„Gradul de reticentă parentală” legat de vaccinarea copiilor între 5 și 11 ani, a fost remarcat și de alți medici din județ, la fel și decizia unora dintre părinți de lăsa opțiunea vaccinării anti-COVID la rațiunea și la latitudinea copilului minor, care nu a atins vârsta adolescenței.
Specialiștii atenționează că, deși copiii fac forme moderate sau mai ușoare ale bolii COVID-19 datorită sistemului lor imunitar mult mai activ, nescutindu-i pe unii de spitalizare pentru vindecare, nu înseamnă că efectele bolii nu vor fi resimțite de aceștia pe termen lung.
În rândul grupelor mai mari, cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani, rata de vaccinare anti-COVID cu o singură doză era, potrivit ultimei estimări realizată de DSP Harghita, de 10,64% cu prima doză și de 10,29% cu cea de-a doua doză.
Și dacă la capitolul vaccinare anti-COVID a copiilor Harghita nu excelează, nu același lucru se poate spune despre vaccinarea generală a micuților în scopul dobândirii imunității față de bolile contagioase temute prevenibile din zonă, precum și la vaccinarea grupelor de risc, unde județul este peste media națională, cu o rată cuprinsă între 80 și peste 90%. Acest subiect, considerat de epidemiologi unul „de importanță majoră”, va face obiectul unei alte relatări, în cadrul ediției viitoare.
DANIELA MEZEY
