Întâlnire la Băile Tuşnad pe tema coexistenţei om-urs
- Au fost prezenţi reprezentanţi ai WWF România şi Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc
Recent, la Băile Tuşnad, a avut loc o consultare care a avut ca temă coexistenţa om-urs în oraş, precum şi trecerea în revistă a activităţilor anterioare şi viitoare legate de acest subiect.
Gazda a fost Primăria oraşului Băile Tuşnad, iar organizatorul Asociaţia Project Bag. Invitaţi au fost reprezentanţi ai Organizaţiei WWF-România, ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, precum şi ai Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Csomad – Bálványos.
István Imecs, vicepreşedintele Asociaţia Project Bag, preciza faptul că totul a pornit în anul 2020, când a fost găsită deschidere la noul primar pentru a se strânge o echipă şi fiecare să pună pe masă ce ştie şi ce poate să facă în folosul comunităţii în privinţa coexistenţei om-urs.
„Când am început în 2021, le-am avut (aceste întâlniri – n.r.) aproape în fiecare lună. Erau multe conflicte, multe probleme. Înainte de a avea acel Ordin prin care se putea interveni, noi ne-am întâlnit aproape lunar”, spunea István Imecs.
Acum, conflictele dintre om şi urs şi numărul cazurilor în care animalul sălbatic ajunge în Băile Tuşnad s-au redus mult, însă la începutul fiecărui an „încercăm să comunicăm, să facem o prezentare despre ceea ce s-a întâmplat în anul trecut şi ceea ce vrem să facem în anul curent.
Acesta este obiectivul nostru azi, să putem discuta public despre ceea ce facem. Noi între noi ştim ce se întâmplă, dar e bine ca lumea să ştie ce se întâmplă la Băile Tuşnad, e bine ca lumea să ştie că uşa primarului este deschisă, oricând, oricine poate să vină cu întrebări şi tot ce se face aici este foarte transparent, vizibil”, afirma vicepreşedintele asociaţiei.
Acesta mai arăta faptul că obiectivul asociaţiei este atragerea a 150-200.000 de turişti anual în zonă.
Előd Jáno, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ciomad-Balvanyos, a amintit câteva proiecte finalizate în zonă. Este vorba de reabilitarea parţială a băilor tradiţionale Papok, care au adus în vară peste 100 de vizitatori, au fost dezvoltate traseele turistice în zona lacului Sf. Ana. Pentru viitor, se are în plan realizarea studiului de fezabilitate pentru un traseu cicloturistic care va cuprinde Băile Tuşnad, Mlaştinile Ciucului, Lacul Sfânta Ana, precum şi planificarea unui traseu tematic spre Piatra Şoimilor.
Colaborarea cu WWF România
Unul dintre partenerii importanţi ai asociaţiei este organizaţia de mediu WWF România, co-organizatoare a conferinţei Tuşnad Eco Bear Watch de doi ani. Prezentă la Băile Tuşnad, Carmen Pădurean, din partea WWF România, a făcut o scurtă prezentare a activităţilor derulate de către organizaţie în cursul anului trecut şi a punctat planurile pentru 2026.
Spunea că majoritatea activităţilor au fost concentrate în jurului proiectului de coexistenţă. În paralel, a fost facilitată relaţia cu trusturi de presă de la nivel internaţional, fiind o solicitare din partea mediei, lucru care a adus şi o vizibilitate mare pentru zonă. Carmen Pădurean sublinia că inclusiv din Japonia a fost interes pentru micul oraş harghitean.
„Pe partea de creşterea capacităţii, anul trecut, în septembrie, tot în cadrul proiectului CERV «Coexisting with bears – Conservation needs Conversation!», am organizat acest schimb de experienţă cu alte comunităţi Bear Smart, din Italia, de această dată”, arăta reprezentanta WWF România, care mai spunea că în peninsulă există o reţea foarte bine dezvoltată cu mediul business şi cu ce înseamnă dezvoltarea comunităţilor prin susţinerea unor afaceri, care au legătură cu coexistenţa cu ursul.
Tot în cadrul proiectului CERV, amintea Carmen Pădurean, WWF România a avut contribuţie la strategia de ecoturism prin dezvoltarea unor soluţii şi a unui ghid de hrănire. „Ştim că oamenii vin în zonă pentru că vor să vadă ursul şi mare parte din această experienţă turistică trebuie să fie coordonată astfel încât să nu dăunăm mai mult faţă de cât ar trebui, adică să facem cu etică aceste activităţi turistice”, afirma aceasta.
De asemenea, au mai fost organizate sesiuni de Citizen Science care să crească şi capacitatea localnicilor de a contribui la tot ce înseamnă monitorizarea activităţii ursului în zonă.
În ceea ce priveşte anul în curs, va continua colaborarea cu Primăria oraşului Băile Tuşnad, prin susţinerea activităţii echipei de intervenţie, facilitând resursele tehnice necesare pentru funcţionarea acesteia. Se va începe din nou monitorizarea urşilor habituaţi, utilizând colare şi diverse echipamente tehnice.
Vor continua, de asemenea, activităţile de policy şi de advocacy. Şi, bineînţeles, WWF România va fi şi în acest an partener în organizarea conferinţei Tuşnad Eco Bear Watch, cu accent pe atragere de participanţi, diseminare şi parte de organizare tematică a panelului.
Ca noutate, Carmen Pădurean puncta un proiect internaţional pe educaţie, care se derulează în şase ţări, inclusiv India şi Guatemala, iar din Europa sunt patru. Este un proiect finanţat cu fonduri private ale unei companii IT care doreşte să investească în parte de împuternicire a tinerilor pe subiectele de biodiversitate. În cadrul acestuia, WWF România a decis ca destinaţia ecoturistică Băile Tuşnad şi Împrejurimile să fie o zonă în care să se înceapă proiectul în acest an, cu tineri din aceste comunităţi.
„Ce se întâmplă aici în Tuşnad e un exemplu foarte bun”
Mihai Pop, cercetător în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, amintea că a început colaborarea cu Project Bag în 2024, an în care a participat la conferinţă cu un laborator, copiii prezenţi având ocazia să se distreze şi să înţeleagă un pic de chimie. La a doua participare, în 2025, această activitate a strâns peste 500 de copii.
„O să încercăm să fim un pic mai activi în ce înseamnă procesul de planificare pentru anul 2026 şi încercăm să acoperim partea ştiinţifică a conferinţei ca un suporter al asociaţiei”, afirma Mihai Pop.
Legat de partea de coexistenţă, spunea reprezentantul institutului, „cred că ce se întâmplă aici în Tuşnad e un exemplu foarte bun. Dar în acelaşi timp trebuie să ştie toată lumea că un exemplu bun nu e obligatoriu un exemplu bun în altă parte. Şi ce face diferenţa sau ce a făcut diferenţa aici la Tuşnad este că practicile care sunt promovate la nivel european sau internaţional au fost personalizate la contextul local. Dar asta înseamnă că contextul local trebuie mereu să se adapteze şi să răspundă noilor provocări. Coexistenţa, indiferent dacă e cu ursul, cu lupul, cu elefantul, cu tigrul, nu are importanţă specia, e un proces, e o stare dinamică. Asta înseamnă că, în permanenţă, comunitatea – nu autorităţile, ONG-urile sau institutele de cercetare – trebuie să aibă capacitatea de a se adapta continuu la orice schimbare de situaţie.
Ce se întâmplă în prezent în România, pentru că apare mereu cuvântul problema ursului, e finalul unei etape continue de escaladare, a ce înseamnă în spaţiu public interacţiunea om-urs. Şi e bine că există exemple de bune practice, pentru că ele permit să ajungem şi în etapa de dezescaladare. Adică, niciun conflict nu merge la infinit şi nu are un final. El, ca să se oprească cât mai repede, are nevoie de exemple. Cu cât avem mai multe exemple în România, cu atâta există şansa ca conflictul ăsta social şi conflictul cu ursul să ajungă la un nivel, să zicem, de normalitate în următorii ani de zile. În prezent suntem într-o fază în care simpla existenţă a ursului deja creează panică. Este de aşteptat ca emoţiile şi sentimentele astea să mai dureze vreo câţiva ani de zile. După care, cu siguranţă, vom ajunge într-o etapă în care existenţa nu va mai fi o problemă şi vom putea să discernem foarte bine între o problemă reală şi o problemă falsă”.
Mihai Pop mai afirma că trebuie făcută puţină lumină în înţelegerea fenomenului, pentru că România, într-un termen foarte scurt, a aruncat „un sac de soluţii în capul oamenilor şi acum nu mai putem să discernem care dintre soluţiile acelea au produs efecte”. Arăta că în fiecare an numărul de pagube compensate de Ministerul Mediului scade. E o tendinţă bună, dar încă nu se poate spune că sigur va rămâne aşa. „Şi ăsta ar fi sfatul meu şi pentru echipa de la Tuşnad, să monitorizeze foarte bine, să înregistreze foarte bine activităţile pentru a permite partenerilor, indiferent cine sunt ei, să identifice exact ce a funcţionat, asta e cea mai importantă măsură, restul sunt secundare, pentru a nu risipi bugete şi resurse în spaţiile în care nu se produce niciun efect”.
Programele Asociaţiei Project Bear
Din partea Project Bear au vorbit ing. Kozma-Kis Emese, preşedintele asociaţiei, György Leonárd, manager destinaţie ecoturistică Băile Tuşnad şi Împrejurimile, şi István Imecs, vicepreşedintele asociaţiei.
Ing. Kozma-Kis Emese a amintit de programul de strângere de fonduri prin intermediul evenimentului Run fot it, Ciuc!, reuşind să se strângă donaţii pentru primul centru de vizitare mobil din zonă, intitulat Tuşnad Eco Bear Mobile Caren şi cu ajutorul căruia au fost prezentate copiilor, în şcoli, ursul şi coexistenţa cu acesta.
A vorbit despre cel mai nou proiect al asociaţiei, Tineri pentru Armonie şi Coexistenţă, un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, în parteneriat cu WWF din Bulgaria şi Arturos din Grecia, scopul acestuia fiind implicarea tinerilor în promovarea coexistenţei dintre oameni şi fauna sălbatică.
Legat de viitor, ing. Kozma-Kis Emese preciza că în acest an se vor organiza, pentru liceeni, evenimente educaţionale la centrul de vizitare CAVE, iar pentru studenţi o practică de teren de 5 zile. De asemenea, la conferinţa Tuşnad Eco Bear se doreşte introducerea unei sesiuni noi, Vocea Tinerilor, în cadrul căreia vor fi invitaţi 15 studenţi din România, Bulgaria şi Grecia.
La rândul său, György Leonárd, amintea că la nivel naţional sunt şapte ecodestinaţii, iar Băile Tuşnad şi Împrejurimile este una dintre ele, funcţionând sub Project Bag. În cursul anului trecut au fost reabilitate câteva puncte din ecodestinaţie, au fost participări la conferinţe, ecodestinaţia Băile Tuşnad şi Împrejurimile a fost mediatizată la postul naţional de televiziune, fiind realizată inclusiv o prezentare pentru Asia.
Dintre noutăţile de viitor, a fost punctat proiectul cu Asociaţia Fotografilor de Natură din România, prin care se doreşte ca informaţiile despre urs să fie cât mai corect aduse în faţa oamenilor prin fotografie, prin video, prin filme documentare.
István Imecs a punctat câteva aspecte despre conferinţa Tuşnad Eco Bear, organizată pentru prima oară în 2021 şi care, într-un termen foarte scurt, a reuşit să atragă aproximativ 200 de participanţi din 17 ţări plus Ucraina (reprezentantul a intrat online).
„La început, în 2021, am crezut că acest festival va deveni un fel de festival pentru turişti, dar între timp ne-am dat seama că interesul şi cerinţa e mult mai mare din partea entităţilor educaţionale din Harghita şi Covasna şi atunci, treptat, am transformat festivalul într-unul educaţional pentru copii. Ne dorim să menţinem festivalul pe această cale”, spunea István Imecs.
Vicepreşedintele Asociaţiei Project Bag mai preciza că din 2024 s-a încercat şi măsurarea impactului financiar pentru ecodestinaţia Băile Tuşnad şi Împrejurimi, estimându-se că în 2 ani au fost cheltuiţi în zonă aproximativ 100.000 de euro, fiind „un mesaj foarte important, pentru că ursul aduce bani”.
Referitor la planurile pentru acest an, István Imecs preciza că există în plan crearea unei reţele a oraşelor înfrăţite Bear Smart, „care ne va ajuta şi pe noi să învăţăm de la alţii şi poate noi vom avea ocazia să îi învăţăm pe alţii despre ceea ce am făcut noi”. În acest sens, este primit un feed-back din partea a şase ţări, iar în primăvară se va depune un proiect prin care să se realizeze această reţea.
De asemenea, a vorbit şi despre centrul de vizitare, Bârlogul ursului, găzduit în prezent de Centrul Wellness. Aici, cei interesaţi pot afla mai multe despre ursul brun într-un mod distractiv şi sigur, sub îndrumarea unui ghid local. Capacitatea de vizitare a acestuia este de 20-25 de copii în acelaşi timp. Şi pentru că interesul este mai mare, a fost realizat, în octombrie, şi un centru mobil, cu ajutorul căruia s-a ajuns la aproximativ 700 de copii.
LIVIU C.
