Din nou despre problema restituirilor (III) „În contextul dat trebuie să avem grijă: proprietatea trebuie să folosească societăţii şi oamenilor. Şi atunci nu ne putem întoarce la rânduieli feudale. Asta se urmăreşte în Transilvania” | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 iunie 2022
Home » (Inter)Național »
Din nou despre problema restituirilor (III)
„În contextul dat trebuie să avem grijă: proprietatea trebuie să folosească societăţii şi oamenilor. Şi atunci nu ne putem întoarce la rânduieli feudale. Asta se urmăreşte în Transilvania”
<h5><i>Din nou despre problema restituirilor (III) </i></h5> „În contextul dat trebuie să avem grijă: proprietatea trebuie să folosească societăţii şi oamenilor. Şi atunci nu ne putem întoarce la rânduieli feudale. Asta se urmăreşte în Transilvania”

Din nou despre problema restituirilor (III)
„În contextul dat trebuie să avem grijă: proprietatea trebuie să folosească societăţii şi oamenilor. Şi atunci nu ne putem întoarce la rânduieli feudale. Asta se urmăreşte în Transilvania”

Prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, cunoscut avocat târgu-mureşean şi fost judecător, s-a preocupat constant şi cu perseverenţă, începând cu anul 2012, de problematica restituirilor de proprietăţi din Transilvania, prezentând în cadrul Universităţii de la Izvoru Mureşului, în permanenţă, aspecte legate de acest subiect: încălcări flagrante de lege, abuzuri ale autorităţilor, protecţionism total pentru unele biserici maghiare etc. De asemenea, se implică activ, în calitate de avocat, de multe ori pro bono, în numeroase procese care au ca obiect restituiri ale unor suprafeţe mari de păduri sau ale unor clădiri, unul dintre cele mai cunoscute fiind cel al Castelului de la Arcuş.

Astfel, şi în cadrul Universităţii de la Izvoru Mureşului din acest an, care a avut loc online, în perioada 12-16 octombrie, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop a prezentat lucrareaReglementări şi modificări legislative care se impun de urgenţă în materia restituirilor de proprietăţi în Transilvania şi care sunt de actualitate pentru a sta în preocuparea legiuitorului şi autorităţilor administrative ale statului”.

După ce anterior a amintit de importanţa reformelor agrare din 1921 şi 1945 pentru Transilvania, prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop propune actualizarea acestora. „De ce? Pentru că noi avem suprapuneri de proprietăţi”. Mai exact, au fost vânzări şi cumpărări succesive şi s-a ajuns ca cel care a cumpărat, de exemplu, în 1939-1940 să nu aibă dreptul la pădure deoarece a fost restituită fostului proprietar, căruia i s-a luat bunul în 1920.

Conform acestuia, efectele celor două reforme agrare, în Transilvania, „trebuie păstrate”. „Ce au făcut reformele acelea trebuie să rămână aşa, pentru că au fost reforme agrare date pentru a face dreptate într-o ţară”. Însă pentru a se putea face acest lucru e nevoie ca Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) să furnizeze date despre cine a beneficiat în urma celor două reforme agrare. De asemenea, trebuie să fie implicate şi Arhivele Naţionale, deoarece „sunt persoane care nu s-au înscris în cartea funciară, cărţile funciare fiind furate, sustrase şi duse în Ungaria în două rânduri: în 1919-1920 şi 1944, odată cu retragerea (n.n. – autorităţilor ungare din Transilvania). Eu trebuie să reconstitui real acele cărţi funciare. S-au făcut reconstituiri în paralel”.

Revenind la reforma agrară din 1921 şi problema optanţilor, avocatul târgu-mureşan susţine că e foarte important de verificat plăţile făcute de statul român marilor latifundiari, optanţilor unguri. „Aici să fie verificate oficial şi să se facă un raport amplu, exemplificativ şi publicat, ca o oglindă a situaţiei. Asta trebuie să facă Guvernul României – şi să spună: de la publicarea acestui raport, în şase luni, fiecare instituţie care este vizată acolo, fiecare prefectură, să ia măsuri de revizuire. Desigur, după aceea ne vom întâlni cu diferite situaţii: s-a vândut, s-a revândut ulterior etc. (…) De undeva trebuie să pornim. La ora actuală mergem în orb, pentru că mergem cu presupusul. De exemplu, Banca Naţională a României are evidenţa plăţilor făcute, Arhivele Naţionale au o parte, are Ministerul de Externe şi succesorii Ministerului Agriculturii şi Domeniilor”, a punctat prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.

  • Prin lege, Guvernul trebuie să aibă calitate procesuală

O altă propunere se referă la acordarea de calitate procesuală Guvernului României. Acesta a explicat că din 1990 şi până în prezent cel care solicită retrocedarea o face de la deţinător. Iar dacă nu se ştie cine e deţinătorul, se cere de la primăria unde se află bunul. Însă profesorul Sabău-Pop afirmă că, prin naţionalizare, statul român a devenit proprietar. „Statul român trebuie să aibă în situaţia respectivă o evidenţă clară pe toată ţara. Prin cine poate să o aibă? Prin Ministerul Finanţelor Publice. (…) În acest minister să se creeze un departament, din persoanele care există (…), care să facă un inventar. Domnule, acestea sunt ale statului dobândite din ’45 până în ’90, ia să vedem, fiecare în parte, cum procedăm. Casa lui Nea Vasile a fost preluată nelegal, i-o dăm înapoi. Tăiem de pe listă. Pădurea cutare, de pe Valea Mureşului, din Lunca Bradului sau de la Topliţa ori proprietatea revendicată de Urmánczy este a statului român, cu acesta ne judecăm. Şi atunci, aici, trebuie să se dea dreptul de revizuire. (…) Deci asta e o problemă importantă: în această lege să se spună expres că statul român este reprezentat de structurile Ministerului Finanţelor în plan central şi în plan teritorial. Şi nu cum s-a întâmplat în procesele de până acum, când statul român, prin Ministerul de Finanţe, a fost scos din proces pentru că nu are calitate procesuală. De abia în 2015 (…) s-a statuat de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie că statul român poate să fie parte în procesul de restituire a pădurilor prin Ministerul Finanţelor şi, în acelaşi timp, Regia Naţională a Pădurilor, prin direcţiile silvice”, a subliniat avocatul târgu-mureşean.

  • O lege care să reglementeze şi „drepturile noastre în străinătate”

În opinia vorbitorului, trebuie o lege de ansamblu care să reglementeze „drepturile noastre în străinătate”. „Noi trebuie să vedem cum ne racordăm şi ne ancorăm la pretenţiile pe care le avem în afara graniţelor”, a spus prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop. Acesta a amintit că ASTRA, Biserica Ortodoxă, Biserica Greco-Catolică „au proprietăţi imense” pe teritoriul fostei Ungarii de dinainte de Trianon, cum ar fi nordul Serbiei, Slovacia. „Pe teritoriul Ungariei de astăzi au proprietăţi băncile, în special la Budapesta – Băncile Albina, Economul Român, bănci înfiinţate de ASTRA înainte de Primul Război Mondial, unde după naţionalizarea intervenită în 1944 s-a obturat formula de a mai veni cineva, continuatorul acelei bănci, care să solicite, trebuia să o facă statul român. Noi ştim Fundaţia Gojdu (…) dar nu este singura problematică de proprietate în care se impune ca statul român să o revendice. Este importantă, este la modă, are comentarii publice în permanenţă, dar nu este singura proprietate pe care statul român trebuie să o revendice”, a spus vorbitorul.

Acesta a punctat că statul român nu este apărat. „Orice autoritate din lumea aceasta încearcă, economic, să aibă influenţă în alt stat, cum se întâmplă la noi. Breşe sunt în permanenţă şi România este, îmi pare rău că o spun, ca un caşcaval perforat. În permanenţă se întâmplă acest lucru, dar la domeniul la care vorbesc eu acest lucru este foarte evident. (…) Avem nevoie să revendicăm la rândul nostru, în numele bisericii, în numele băncilor – pe care le-au desfiinţat comuniştii şi nu le-au reînfiinţat democraţii – creanţe din Germania, concesiuni forestiere şi petroliere din Africa (Libia), pentru care am stat atunci mai pe frig, mai pe întuneric, ca să se poată cumpăra şi au devenit ale statului român. Şi astăzi sunt fie abandonate, fie au fost capacitate şi sustrase de tot felul de indivizi. (…) Şi în această privinţă Guvernul trebuie să facă ceva. (…) Acolo este o proprietate, sunt valori de peste 62 de miliarde de euro, pe care noi le cam neglijăm”, a punctat prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop.

  • Măsuri de ameliorare a pădurilor

O altă propunere se referă la instituirea unor măsuri de ameliorare a pădurilor. „În 1927-1928, tot aşa a fost o brambureală totală şi au fost exploatate la sânge pădurile. A fost un entuziasm din acesta inutil al celor care şi le-au primit înapoi, ca să se răzbune pe grofi. Au tăiat şi au distrus foarte tare pădurile şi se consemnează aceasta în documente. Doar că atunci nu erau utilaje ca acum. (…) Gestul respectiv nu a fost unul care să fie dus la capăt. Acum sunt foarte grave situaţiile”, a arătat avocatul.

În acest sens, profesorul a propus ca prin ordonanţă de Guvern să se ia următoarele măsuri: tăierile de pădure se suspendă; nu se mai intră în pădure decât cu autorizaţie, dacă ai asupra ta drujbă, utilaje forestiere; se sistează exportul de masă lemnoasă. În legătură cu sistarea exportului de masă lemnoasă, vorbitorul a susţinut că Uniunea Europeană permite, în baza unui moratoriu, să se solicite suspendarea provizorie a unor activităţi, inclusiv a exporturilor. „Şi suspend provizoriu, care poate ţine de la o zi la 100 de ani”.

  • Cum ar trebui să se aplice legislaţia CASBI

Conform avocatului Ioan Sabău-Pop, mai trebuie stabilit cum se aplică reforma agrară din 1945 şi legislaţia CASBI (Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice). „Se face o mare greşeală aici, pentru că procesele-verbale sunt din 1947-1948, deoarece să nu credeţi că funcţionarii timpului românesc erau mai buni decât acum, erau şi ei întârziaţi. Ca atare, Legea nr. 91 din 1945 a fost promulgată când era încă regimul democratic, cum se defineşte. În situaţia aceasta într-adevăr Casa de Administrare a Bunurilor Inamice a preluat aceste averi. Această Casă a trecut la diferite ministere, iar această dezorganizare foloseşte celor care revendică. CASBI a fost desfiinţată prin Decretul-lege nr. 128 din 1948, care a fost dat tot ca urmare a unei convenţii internaţionale, Pacea de la Paris din 24 februarie 1947, care a specificat să se rezolve această problemă cu proprietăţile care au fost preluate, confiscate etc. Şi aşa s-a şi întâmplat. Şi noi trebuie să vedem în ce măsură era Decretul 148 sau nu era un decret comunist, deoarece nu era, pentru că a venit să clarifice situaţia respectivă. Şi cei care după Decretul 148 au rămas în regim CASBI, CASBI fiind desfiinţată, şi proprietatea a rămas la stat, la stat rămâne. Cei cărora, ca urmare a desfiinţării CASBI, li s-a restituit proprietatea total sau parţial, le rămâne – şi atunci statul român într-adevăr, aplicând legislaţia de după 1948, cea de naţionalizare, a săvârşit un abuz în preluarea averii”, a spus profesorul Sabău-Pop.

  • Concluzie

„Propunerile pe care vi le-am enumerat astăzi eu le cred foarte importante. Desigur, pot să fie îmbunătăţite. Dar sunt curios dacă vreun partid politic, dintr-astea mari şi gălăgioase, au în program clarificarea acestei situaţii, democratic, legal, constituţional, după exemplul altor state. (…) În contextul dat, proprietatea este un lucru foarte important. Proprietatea e întinsă asupra unor bunuri limitate, România nu are decât 238.000 de kilometri pătraţi. Acolo se găsesc terenurile, pădurile, fabricile, imobilele ca proprietate. Altele nu sunt. Proprietatea nu creşte ca pâinea în cuptor. În contextul dat trebuie să avem grijă: proprietatea trebuie să folosească societăţii şi oamenilor. Şi atunci nu ne putem întoarce la rânduieli feudale. Asta se urmăreşte în Transilvania. Apoi mă duc prin comparaţie: optanţii unguri nu primesc nimic în Ungaria, pentru că şi acolo au proprietăţi. Nu primesc nimic. Noi trebuie să luăm pe capitole această situaţie. O dată pe proprietăţile care au aparţinut bisericilor – şi aici neglijăm şi încă o dată aducem nedreptăţi bisericilor româneşti, ortodoxă şi greco-catolică. După aceea trebuie să vedem proprietăţile (…) bisericii catolice. De exemplu, Statusul Romano-Catolic nu a avut proprietăţi niciodată. În 1934, reprezentanţii lui au fost arestaţi şi judecaţi, pentru că şi atunci au încercat o serie de şmecherii în (…) România Întregită. Şi în genere, astăzi vin la decontare documente, greşeli istorice în materie de guvernarea României de la Unire încoace. Şi atunci, într-un fel, trebuie să găsim o soluţie. O dată să stopăm fenomenul. Şi doi, a doua zi să aducem o reglementare şi să recuperăm ceea ce mai este de recuperat din acest domeniu”, a conchis prof. univ. Ioan Sabău-Pop.

***

Cea de-a XVIII-a ediţie a Universităţii Izvoru Mureşului a avut ca temă centrală „Românii la un secol de la Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri”. Manifestarea, organizată de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale prin intermediul Centrului Cultural Topliţa, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului, a fost sprijinită de Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului şi Serviciul Dezvoltare Comunitară. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.