Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Hramul Mănăstirii „românilor de pretutindeni” de la Izvoru-Mureşului | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Religie » Hramul Mănăstirii „românilor de pretutindeni” de la Izvoru-Mureşului
Hramul Mănăstirii „românilor de pretutindeni” de la Izvoru-Mureşului

Hramul Mănăstirii „românilor de pretutindeni” de la Izvoru-Mureşului

 

Credincioşi din ţară, dar şi de peste hotare, unii dintre ei îmbrăcaţi în costume populare, au participat, luni, la slujba arhierească oficiată cu ocazia hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Izvoru-Mureşului. Mănăstirea mai este cunoscută şi ca „mănăstirea românilor de pretutindeni”. Printre cei care au asistat la slujbă s-au numărat şi români veniţi din Republica Moldova, Italia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Spania, Germania, care pe parcursul acestei săptămâni participă la Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului.

Slujba a fost oficiată de PS Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Gurie, episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Emilian Lovişteanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, alături de un numeros sobor de preoţi.

PS Andrei, în cuvântul de învăţătură, a evidenţiat caracterul de taină al Adormirii Maicii Domnului, reamintind credincioşilor prezenţi la Sfânta Liturghie că Maica Domnului a fost prima persoană primită cu trupul în Rai. „Sfinţii Părinţi vorbesc despre Adormirea Maicii Domnului, subliniind caracterul de taină al acestui moment. (…) Sfârşitul ei pământesc rămâne întocmai pururi fecioriei, o taină neînţeleasă de către inimile şi sufletele necredincioşilor. De aceea, minţile noastre omeneşti nu pot să înţeleagă cum mama lui Dumnezeu s-a mutat de pe pământ la ceruri. Taina aceasta este mare. (…) Ceea ce trebuie să reţinem plecând de la Hramul Mănăstirii Izvoru-Mureşului este următorul îndemn: Maica Domnului a fost prima persoană primită cu trupul în Rai”.

 

„Crucea şi drapelul sunt cele două icoane cu care poporul român călătoreşte până la porţile veşniciei”

Episcopul Covasnei şi Harghitei a mai arătat că, şi în acest an, în această săptămână, cu vrerea lui Dumnezeu, are loc Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, la care participă reprezentanţi ai comunităţilor istorice româneşti din afara graniţelor şi din Diaspora. „Dăm slavă lui Dumnezeu, pentru că şi anul acesta, la Izvoru-Mureşului, are loc a 14-a  ediţie a Universităţii de Vară (…) un mare eveniment românesc şi creştinesc”.

PS Andrei a mai punctat că, la 20 de ani de la punerea pietrei de temelie, „Mănăstirea de la Izvoru-Mureşului este o oază de spiritualitate românească şi în acelaşi timp mărturie a drapelului nostru naţional. Crucea şi drapelul sunt cele două icoane cu care poporul român călătoreşte până la porţile veşniciei”, a spus PS Andrei.

La slujba de la Mănăstirea Izvoru-Mureşului au mai participat şi prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, general de brigadă Marius Giurcă şi comandanţi ai unităţilor din subordine, fostul şef al IPJ Harghita, chestorul de poliţie Radu-Sandu Moldovan, primarul comunei Voşlăbeni, Mihail Tinca, reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate din judeţ, etc.

XXX

Mănăstirea de la Izvoru-Mureşului a fost ctitorită de fostul arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, Ioan Selejan, actualmente mitropolit al Banatului. Biserica a fost sfinţită în 15 august 2000, în prezenţa patriarhului de atunci PF Teoctist, care, datorită peisajului şi florilor cu care maicile împodobesc ferestrele şi curtea mănăstirii, a atribuit ansamblului religios supranumele de „Grădina Maicii Domnului”.

Sfântul locaş este pictat în întregime în tehnica frescă, în stil neobizantin, după Erminia picturii bizantine, de către pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului. Toate clădirile sunt împodobite în interior cu fresce foarte bogate prin tematică şi culoare, fiind peste 2.000 mp de pictură, un unicat în ţară şi în lume.

  1. P. Ştefan

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.