/* (c)AdOcean 2003-2016 */ /* (c)AdOcean 2003-2016, MASTER: winmedia_ro.Informatia_Harghitei.All_site */
Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XIV-a | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 17 septembrie 2021
Home » Societate » Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XIV-a
Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XIV-a

Universitatea de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru-Mureşului, ediţia a XIV-a

Mesajul transmis de Klaus Iohannis: românii din afara frontierelor, o prioritate strategică, o prioritate naţională

Prof. univ. dr. Ioan Sabău: Mecanismele de putere în ţara noastră sunt total inexistente

Reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi Balcani, ai Diaspora, ai românilor din Harghita şi Covasna, demnitari ai statului român, tineri din Republica Moldova participă, pe parcursul acestei săptămâni, la lucrările Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni, găzduite de Complexul Sportiv Naţional din Izvoru-Mureşului. Universitatea de Vară de la Izvoru-Mureşului, ajunsă la ediţia a XIV-a, oferă în fiecare an participanţilor ocazia să prezinte şi să dezbată problemele comunităţilor din care provin, dar şi să găsească soluţii care să fie prezentate  autorităţilor competente ale statului român, în vederea soluţionării lor.

După salutul organizatorilor, luni, Sandra Pralong, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, Departamentul pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, a citit mesajul transmis de preşedintele României, Klaus Johannis, în care a subliniat faptul că, pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală. „Mesajul meu este simplu: pentru România, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală, iar statul român are nevoie de parteneriatul vostru, pentru a vă putea sprijini la rândul său în mod eficient”, s-a arătat în mesaj. De asemenea, preşedintele ţării i-a îndemnat pe românii din afara graniţelor să fie uniţi şi să-şi facă vocea auzită, atât în relaţia cu autorităţile ţărilor în care trăiesc, cât şi în relaţia cu autorităţile române.

După citirea mesajului, consilierul de stat Sandra Pralong a explicat şi contextul acestui discurs. „Este pentru prima oară, de când România are români departe de frontierele României sau mai aproape, în vecinătate, când un preşedinte al României, d-l preşedinte Klaus Iohannis, a declarat românii din afara frontierelor o prioritate strategică, o prioritate naţională. Şi asta nu e puţin lucru, pentru că această declaraţie se umple de fapte, de proiecte şi de acţiuni zi de zi, fie că ele sunt făcute de Guvern, fie că ele sunt făcute în Parlament, în Justiţie, în societatea civilă sau, evident, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale”, a spus consilierul de stat.

De asemenea, aceasta a arătat că prioritatea amintită „vine cu două idei-forţă: în primul rând cea faţă de românii din vecinătate, din Balcani şi din comunităţile istorice, care sunt punţi de legătură între state şi, într-un context geopolitic atât de complicat cum este cel în care trăim, această menire, a fi punte de legătură între ţări şi între popoare, este un lucru extrem de important şi pe care trebuie să îl activăm şi să-l preţuim. Pentru Diaspora, această prioritate, această afirmare a priorităţii, vine cu înţelegerea că românii care trăiesc şi muncesc peste hotare au o expertiză şi o experienţă şi nişte deprinderi care sunt valoroase pentru statul român şi îi invităm să fie parte din proiectul de transformare a României. Aşadar, este importat să punem în context că lucrurile nu doar se văd la nivel declarativ şi de drepturi, dar ele se văd în teren, în plan economic, în plan al infrastructurii”.

Totodată, consilierul de stat i-a invitat pe participanţi să vadă partea plină a paharului (răspunzând unor critici venite din partea participanţilor), „pentru că astfel putem umple paharul mai lesne, decât dacă ne uităm doar la ce lipseşte. Lipsesc multe lucruri, într-adevăr, dar împreună le vom construi şi le vom pune în loc”.

„Noi nu trebuie să ne căutăm duşmanii în afară, că noi îi avem în noi, în sângele nostru”

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, deşi unul dintre organizatorii Universităţii, a avut un discurs deosebit de critic, atât la adresa preşedintelui României şi Administraţiei Prezidenţiale, cât şi la adresa guvernelor de după 1990.

Acesta şi-a început discursul pornind de la o întrebare ce i-a fost adresată, şi anume: „vă întâlniţi aici de zeci de ani şi până la urmă ce se întâmplă din aceste întâlniri?” – întrebare care a ajuns până la obsesie, spune acesta. În primul rând, prof. univ. dr. Ioan Sabău a afirmat că, după părerea sa, mecanismele de putere în ţara noastră sunt total inexistente. Preşedintele FRCHM a amintit de Centrul de la Arcuş, judeţul Covasna, „un loc al deplinei înţelegeri dintre români şi maghiari”, care „trebuia să fie desfiinţat” şi la desfiinţarea căruia a contribuit de-a lungul timpului şi Preşedinţia României şi Guvernul României, „şi ca atare noi nu trebuie să ne căutăm duşmanii în afară, că noi îi avem în noi, în sângele nostru”.

Acesta a amintit că anul trecut au venit simbolic tinerii basarabeni de la Chişinău, şi au fost primiţi la Cotroceni, însă „i-a primit un neica nimeni”. „Unde era Preşedinţia României, că de preşedinte nu pot vorbi? (…) Îmi pare foarte rău că trebuie să spun acest lucru, şi o spun şi pentru ceilalţi preşedinţi care erau înainte, România are din 1990 probleme de autoritate”. De asemenea, „noi nu avem Guvern. Pentru că Guvernul României nu alocă fonduri pentru românii din afară şi pentru românii din cele două judeţe, Covasna şi Harghita”. Prof. univ. dr. Sabău Pop a dat exemplul unei Universităţi maghiare pe teritoriul României care primeşte de la guvernul ungar 17 milioane de euro anual. „Nu ştiu ca FCRCHM să fi primit vreo finanţare. Nu cunosc de asemenea, ca românii din Timoc să primească vreo finanţare”.

„Cum putem noi românii, România ca stat (…) cum reacţionăm noi în situaţia speranţelor care vin spre noi a românilor din Basarabia, a românilor din Valea Timocului, a românilor din Ucraina, când noi nu suntem capabili, nu suntem în stare să rezolvăm probleme semnificativ mai puţin importante decât cele care fac presiuni asupra noastră. Sunt întrebări care trebuie să ni le punem”, a spus preşedintele FCRCHM.

„În esenţă, se pune problema: autorităţile statului, dacă le-am ales, să-şi facă datoria. (…) Mesajul meu este către autorităţi: să-şi facă datoria”, a conchis prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop.

Consilierului de stat Sandra Pralong i-a răspuns preşedintelui FCRCHM că, „chiar dacă nu se vede întotdeauna aşa cum dvs. v-aţi dori”, autorităţile statului îşi fac treaba. „Cea mai bună manieră de-a vedea lucrurile sunt respectul reciproc, curtoazia şi prezumţia de bună credinţă, pentru că lucrurile se întâmplă şi, cu politeţe şi respect unii pentru ceilalţi, putem să construim. Fără asta, cu jigniri, cu atacuri şi cu lucruri contondente nu o să putem construi lucrurile pe care ni le dorim cu toţii”, a spus consilierul de stat.

 

E bine că aici s-a format un loc de întâlnire unde se spune pe nume ceea ce ne doare

În deschiderea celei de a XIV-a ediţii a Universităţii de Vară, moderatorul discuţiilor, Vlad Cubreacov, mediatorul dezbaterilor, preşedintele Asociaţiei Răsăritul Românesc din Basarabia, a arătat că de la cea de-a 13 ediţie „s-au produs lucruri interesante: vorbim de geopolitică în general, de drepturile omului, de coagularea comunităţilor noastre şi de demersuri eficiente în sprijinirea etnicilor în ţările lor de reşedinţă în stil european”. Dând câteva exemple, acesta a arătat că, anul acesta, Ucraina „a perseverat într-o direcţie greşită în opinia noastră, închizând, pentru a câta oară, mai multe şcoli cu predare în limba română, care existau din interbelic, care au supravieţuit pe toată durata ocupaţiei sovietice şi au existat până anul acesta în Ucraina independentă”.

La rândul său, prof. dr. Costel-Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, unul dintre organizatori, a arătat că, din 2013 „ne-am alăturat celor care organizau această manifestare”, şi şi-a exprimat speranţa că discuţiile vor fi constructive „şi să dea Dumnezeu ca discuţiile şi propunerile noastre să se concretizeze în soluţii viabile”.

Preot dr. Sebastian Pârvu, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a spus, în cuvântul său, că „Universitatea este un for unde am adus în discuţie atât problemele comunităţilor româneşti din jurul graniţelor României, însă am adus în discuţie şi problematica românilor care sunt minoritari în propria ţară, românii din Harghita, Covasna şi, parţial, Mureş”. Acesta a mai spus că aici s-a format „un loc de întâlnire unde se spune pe nume ceea ce ne doare şi este încă o dată o şansă pentru noi să cerem statului român, prin tot ceea ce înseamnă autorităţile sale abilitate, prin ceea ce înseamnă parteneriatul româno-român, să se aplece asupra problemelor pe care le avem noi fie aici, în această zonă binecuvântată în ţara noastră, sau asupra problemelor pe care le au comunităţile româneşti din jurul graniţelor”.

Primarul comunei Voşlăbeni, Mihai Tinca, unul dintre gazdele evenimentului, a evidenţiat faptul că localitatea pe care o conduce, în care se întâlnesc în fiecare an românii de pretutindeni, „este o oază de latinitate în mijlocul Secuimii şi în mijlocul României”. Acesta şi-a exprimat, totodată, speranţa că obiectivele care s-au realizat până acum, dar şi ce se va îndeplini în următorii doi ani, în urma acestor întâlniri, „dorinţele pe care le avem noi, cei din interior şi dvs., cei din afara graniţelor, să fie o cunună pentru sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire şi să ne găsească pe toţi mai hotărâţi, mai uniţi şi încrezători în viitorul nostru, al României şi a dăinuirii noastre pe aceste meleaguri”.

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.