Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Este zăpada comestibilă? | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Învățământ » Este zăpada comestibilă?
Este zăpada comestibilă?

Este zăpada comestibilă?

Ninge cu fulgi deşi, ca în copilărie, liniştit, fără vreo pală de vânt care să le tulbure coborârea, risipindu-i în văzduh. Se cern norii de zăpadă fără oprire de ceasuri bune şi au aşternut strat curat de omăt, ca-n iernile adevărate rămase în amintire, când gerul nu se simţea la săniuş ori pe pârtie, nici zăpada topită până la piele şi, însetaţi, ne potoleam uscăciunea cu o gură de zăpadă curată.

Pare că imboldul de a gusta din zăpada proaspătă şi pufoasă este etern, de vreme ce copiii continuă să se bucure de fiecare ninsoare şi, la fel ca în copilăria părinţilor lor, îşi lasă căpşoarele pe spate, cu gura larg deschisă, să primească din cer micile steluţe sclipitori sau gustă dintr-un bulgăre abia pregătit să fie lansat spre „inamici”. Pot face asta în mediul urban sufocat de poluare fără să îşi pună sănătatea în pericol?

Da, dar pot pofti doar la omătul proaspăt, nu mai vechi de o jumătate de zi, afirmă specialiştii Universităţii „Sapientia” din Miercurea-Ciuc, care au studiat, în premieră, încărcătura microbiană a zăpezii. Rezultatele studiului au fost finalizate şi date publicităţii în urmă cu câteva zile.

„Când vine iarna, ninge şi zăpada e mare, deseori copiilor le vine pofta să guste zăpada sau să facă o îngheţată cu zăpadă, folosind gemul bunicii. De aici a pornit ideea studiului nostru, să vedem dacă zăpada este comestibilă din punct de vedere microbiologic”, a declarat conferenţiarul universitar doctor Máthé István, de la Departamentul de Bioinginerie al Universităţii „Sapientia”, iniţiatorul proiectului desfăşurat în colaborare cu două studente de la specializarea Ingineria Mediului.

Experimentul s-a desfăşurat în lunile ianuarie şi februarie 2017, când temperaturile medii ale celor două luni s-au situat în jurul valorii de minus 8 grade Celsius, temperatura minimă a fost de minus 17,4 grade Celsius,  iar cea maximă de minus 1,1 grade Celsius.

În februarie 2017, cercetătorii au determinat că în urma topirii unui volum de 6,15 decimetri cubi de zăpadă proaspătă se obţine un litru de lichid, „ceea ce însemnă” – afirmă conf. dr. Máthé István – „că atunci când mâncăm un bulgăre de zăpadă, ajung în organismul nostru câţiva mililitri de lichid”.

„Pe baza rezultatelor investigaţiilor se poate stabili că în ambele perioade de prelevare numărul de bacterii în cazul zăpezii proaspăt prelevate este cel mai mic (5 bacterii în ianuarie şi 20 de bacterii pe mililitru în februarie), iar numărul acestora creşte odată cu trecerea timpului. Astfel, după 2 zile avem în medie 65 de bacterii, iar după a patra zi avem 103 bacterii pe mililitru de zăpadă topită, iar în ziua a 6-a, în luna ianuarie avem un maxim de 180 de bacterii, respectiv 278 de bacterii în probele recoltate, în luna februarie, tot după 6 zile”, a explicat profesorul Máthé István.

Cercetătorul a mai spus că, din punct de vedere morfologic, bacteriile identificate în probele de zăpadă prelevate aparţin mai ales genului Bacillus, foarte răspândite în mediu, în sol şi în aer, foarte rezistente, supravieţuind în condiţii extreme.

Studiul a vizat şi prezenţa mucegaiurilor. Rezultatele aveau să confirme că în prima zi nu au fost evidenţiate, iar în următoarele zile, numărul acestora a variat între 5 şi 20, „ceea ce înseamnă că mucegaiurile suportă greu condiţiile vitrege de mediu”.

„Întrebarea care se ridică este dacă zăpada este comestibilă pentru cei mici. Pe baza studiilor microbiologice, eu nu aş interzice copiilor să mănânce zăpadă, cu condiţia să fie proaspătă sau nu mai veche de o jumătate de zi”, a concluzionat conf. univ. dr. Máthé István.

În urma unui studiu realizat în 2016, în Canada, cercetătoarea Parisa Ariya este mai strictă şi nu recomandă copiilor din mediul urban să consume zăpadă, cercetările demonstrând că în câteva ore de la debutul ninsorilor, zăpada absoarbe cantităţi mari de poluanţi din gazele emanate de autoturisme, cum ar fi benzenul, toluenul şi xilenul.

Norii continuă să-şi cearnă zăpada peste Harghita, albă, pufoasă şi ispititoare. E rost de plimbare, de ieşit cu sania, cu patinele ori cu schiurile, de ridicat oameni de zăpadă şi de-o bulgăreală, iar de poftiţi la o gură de zăpadă, o puteţi face în cunoştinţă de cauză.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.