Ediţia 2026 a festivalului Taste of Transylvania
- Gusturi autentice, demonstraţii live şi comunitate
Valea Boroş din judeţul Harghita a devenit din nou punctul de întâlnire pentru gurmanzi, bucătari renumiţi şi producători locali. Ediţia 2026 a festivalului Taste of Transylvania a adus laolaltă tradiţia culinară şi reinterpretările moderne, transformând poiana montană într-un sat gastronomic temporar. Drumul parcurs adesea cu căruţa trasă de cai a setat cadrul pentru un weekend dedicat gusturilor autentice şi comunităţii.
Pentru bucătarii participanţi, festivalul reprezintă un spaţiu de conectare şi de reconfirmare a valorilor locale. Bogdan Georgescu, de la restaurantul Noua – Bucătărie Românească, prezent la toate ediţiile, a venit cu mămăligă fiartă în zer, ţigarete de miel, coaste de porumb şi un papanaşi cu brânză de burduf, un desert care îmbină notele dulci cu o nuanţă de sărat. El a subliniat că valoarea evenimentului stă atât în modul în care pune într-o nouă lumină gastronomia românească şi transilvăneană, cât şi în comunitatea care s-a format între vendori. În privinţa spaţiului, bucătarul a menţionat că Valea Boroş rămâne locul în care festivalul îşi are adevăratele rădăcini.
La rândul lor, cei de la Pasaj Sibiu au revenit la festival pentru a continua o tradiţie începută încă de la prima ediţie. Andrei, reprezentantul restaurantului, a explicat că dincolo de preparatele aduse în acest an, printre care s-au numărat limba de vită, găluşca crocantă de cartofi cu cârnaţi din carne de mangaliţă şi papanaşi cu griş şi afine, motivaţia principală rămâne revederea cu colegii din breaslă şi interacţiunea cu publicul. Din perspectiva sa, dinamica festivalului este menţinută prin noutăţile introduse constant de organizatori la nivel de organizare şi selecţie de vendori.
Publicul a sosit din diverse colţuri ale ţării, atras de mixul dintre gastronomie şi cadrul natural. Imola şi Flavius au venit de la Cluj pentru prima dată, motivaţi de dorinţa de a găsi un spaţiu pitoresc, linişte şi bucate de calitate. Un alt participant din Braşov a menţionat că a aflat de eveniment de la prieteni şi a decis să vină pentru atmosferă şi mâncare, în timp ce un vizitator din Oradea a ales să petreacă o zi relaxantă alături de familie, explorând noutăţile culinare.
Interesul pentru preparate neobişnuite a fost un alt punct de atracţie. Silvia şi Anastasia, venite din Timişoara şi Satu Mare, au arătat că au căutat în mod special reţete pe care nu le gătesc acasă, preparate convenţionale adaptate într-o manieră diferită. Ele au observat că izolarea zonei ajută vizitatorii să se concentreze pe experienţa culinară, fără alte elemente de distragere.
Pe lângă oferta de la standuri, agenda din acest an le-a oferit vizitatorilor posibilitatea de a participa activ la ateliere, discuţii şi activităţi în natură. Publicul a putut urmări demonstraţii culinare live susţinute de chefi precum Alex Petricean, Radu Dumitrescu sau Mihai Toader la scena „Joy Cooking”, sau a aflat detalii despre foraging în cadrul prezentării „Ce mâncăm din pădure?”, susţinută de Bózsó Gyula.
Zona atelierelor practice a fost un alt punct de interes, unde cei prezenţi au învăţat să prepare sare cu plante aromatice alături de Józsa Eszter, au asistat la demonstraţii de topire a brânzei parenyica oferite de Sárig Attila sau au participat la sesiuni de degustare de cafea de tip cupping experience organizate de Olivo Coffee Culture. De asemenea, au fost organizate degustări de produse locale din seria Transylvania’s Finest Foods.
Seria de dezbateri „Discuţii la masa pătrată” a adus în prim-plan teme legate de identitatea culinară şi viitorul pieţei HoReCa. Printre paneluri s-au numărat „Tranziţia moştenirii gastronomice – trecut, prezent, viitor”, la care au luat parte Oana Coantă, Mircea Groza şi Mihai Toader, dar şi prezentări despre antreprenoriat, precum povestea brandului MINDTHEGAP detaliată de Ioana Roman şi Kelemen Attila. Inovaţia a fost prezentă prin discuţia despre liofilizare şi alimentaţie conştientă aplicată în bucătăria secuiască.
Dimensiunea comunitară a fost completată de activităţi în aer liber specifice zonei rurale, cum ar fi o clacă tradiţională de cosit şi un concurs comunitar de cules cartofi. Pentru familii, programul a inclus spaţii şi activităţi dedicate copiilor pe tot parcursul zilei.
Iniţiativa festivalului aparţine unei reţele de bucătari, antreprenori HoReCa şi producători locali. Proiectul urmăreşte redescoperirea tradiţiilor culinare din regiune, conservarea moştenirii gastronomice şi poziţionarea Transilvaniei ca destinaţie pe harta gastronomică internaţională.
EMILIA ŞERDEAN
