Balmoş, ceaune cu tocană, plăcinte şi voie bună la Festivalul Balmoşului de la Corbu
Este o tradiţie ca în luna septembrie pe Valea Bistricioarei, în comuna Corbu, să se organizeze un festival dedicat balmoşului, produs tradiţional de stână.
Duminică, după slujba de la biserică, oamenii din comună au fost aşteptaţi pe terenul de fotbal, unde patru fermieri erau pregătiţi să pună ceaunele pe foc. Printre ei se aflau şi cei din familia Lăbonţiu.
Maria Lăbonţiu, soţia şefului de stână, spunea că acest festival este important pentru că îi ajută pe fermieri să-şi promoveze produsele şi tradiţia. Însă, remarca că oieritul se mai practică puţin în zonă. „Soţul meu mai mult, şi băieţii ne ajută, dar ei au serviciu”.
Şi pentru că este un festival al balmoşului, am dorit să aflăm secretul unui preparat de succes: trebuie pus de toate, dar ceea ce contează este să pui suflet şi să-l faci cu tot dragul, ne împărtăşea Maria Lăbonţiu.
Unul dintre fii este Sergiu. L-am întrebat de ce s-a diminuat tradiţia oieritului în zonă. Ne spunea că tinerii s-au dus la şcoli şi s-au mutat la oraş, iar acum sunt atraşi şi de tehnologie.
Pe lângă ceaunul cu balmoş, pe foc era şi unul cu tocană, în care s-a pus carne de mieluţ şi multă dragoste.
La Stână la Nea Ghiţă am întâlnit-o pe Gabriela Ţepeluş. Ne spunea cu mândrie că e nora lui Gheorghiţă Ţepeluş, capul familiei, şi că toţi, cumnată, noră, socrii, ajută la stână.
Gabriela Ţepeluş este născută şi crescută în Corbu şi a dus tradiţia mai departe, bunicii ei având animale, iar acum socrii au animale.
Ne spunea că tradiţia oieritului în zonă se păstrează mai puţin şi pentru că acum marea majoritate a fermierilor s-au orientat către creşterea vacilor, iar cei care cresc şi oi au stâne mixte.
Ei, la stână, au doar vaci, iar balmoşul cu brânză de vacă iese mult mai bun, pentru că e untoasă şi mai dulceagă, spre deosebire de cea de oaie, care e puţin mai aspră, ne spunea Gabriela.
Nici ei nu au venit la festival doar cu balmoş. Au adus şi plăcinte cu urdă, bineînţeles, tot de vacă. De altfel, la toţi colegii de breaslă de la festival se puteau găsi caş, brânză frământată şi alte produse din zonă.
Despre Festivalul Balmoşului, Gabriela Ţepeluş ne spunea că „e important din punct de vedere al socializării, să împărtăşim experienţe cu alţi oameni, este o ocazie să mai vină oameni şi să cunoască zona.
De exemplu, în anii trecuţi au fost crescători de animale şi din alte zone şi, practic, a fost ca un schimb de experienţă. A fost o deschidere atât pentru noi, cât şi pentru alţii, să vină să vadă cum e la noi”.
Primarul comunei Corbu: Vreau să le mulţumesc ciobanilor pentru păstrarea tradiţiilor, pentru că avem nevoie de ele
Romeo Ţepeş-Focşa, primarul comunei Corbu, spunea că festivalul a început în 2016 şi, cu excepţia perioadei de pandemie, a fost organizat în fiecare an, pentru „a menţine tradiţia, pentru a încerca să ţinem comunitatea unită şi prin ceva ce ne leagă pe toţi. Am identificat şi balmoşul, o resursă culinară care cred că ar putea să ajute din punct de vedere turistic, şi nu numai, comunitatea locală”.
În Corbu, spunea Romeo Ţepeş-Focşa, sus la stână, tradiţia se mai păstrează, „nu pentru că nu a ajuns tehnologia, ci pentru că lipsa semnalului îi face pe cei care deservesc stânele, în speţă pe ciobani, să continue tradiţiile pentru că nu au o altă alternativă.
Chiar vreau să le mulţumesc, chiar dacă o fac inconştient, pentru că avem nevoie de rădăcini, avem nevoie de tradiţii”.
Şi edilul remarca faptul că numărul stânelor s-a redus în ultimii ani, la acest lucru contribuind şi reducerea şeptelului de animale.
„Reducându-se numărul de animale, evident că se reduce şi numărul de stâne. Dar îmbucurător este că, ce-i drept timid, în ultima perioadă încep fermieri tineri să capete încredere, să aibă curaj, pentru că ai nevoie de curaj, să reitereze tradiţia asta a stânelor.
Chiar anul acesta am aflat cu bucurie de doi băieţi tineri care se ocupă cu creşterea animalelor în vârf de munte. Nu o să le dau şi numele de familie – spun doar Lucian şi Gigel, se ştiu ei. Cred că ar trebui să-i promovăm din ce în ce mai mult şi să-i ajutăm din ce în ce mai mult. Drept dovadă chiar şi la festivalul acesta îi avem alături de noi pe cei de la APIA, care vin să-i sprijine cu ceea ce pot.
Momentan, fermierii au o gură de oxigen prin subvenţiile de la APIA, însă de multe ori întâmpină greutăţi în a le accesa. Şi atunci, personalul APIA Harghita, APIA Topliţa, îşi dau tot interesul şi tot concursul să vină alături de noi, să-i sprijine pe cei care se încăpăţânează să menţină vie această tradiţie pentru că, încă o dată am spus, subvenţiile APIA se leagă direct cu tehnologia, se leagă direct cu gadget-urile, cu aplicaţiile, ori stând în vârful muntelui nu ai timp să te familiarizezi cu ele. Şi atunci cei de la APIA vin să fie o legătură între tehnologie şi fermă”, spunea Romeo Ţepeş-Focşa.
***
Festivalul Balmoşului a fost organizat de Primăria comunei Corbu, cu sprijinul Consiliului Judeţean Harghita, Centrului Cultural şi de Arte Lăzarea şi Asociaţiei Culturale Mureşul Superior.
Voia bună a fost întreţinută de interpreţi şi ansambluri muzicale: Cătălin Maximiuc şi Grupul vocal-instrumental Piatra Şoimului din Câmpulung-Moldovenesc; Ansamblul „Rapsodia Călimanilor” din Topliţa, cu interpreţii Dragomir Raita, Livia Harpa, Ioan-Cristian Ţăran, Teodora Suciu, Ecaterina Curcă, Răzvan Năstăsescu, Ancuţa Cozma şi Costel Popa; precum şi Ciprian Roman.
LIVIU C.
