Ecologii subiective: Cum am învăţat să privim (şi să stăpânim) peisajul
De la melancolia peisajului clasic la urgenţa activismului contemporan, noua expoziţie curatoriată de Valentina Iancu propune o reevaluare necesară a modului în care arta românească a tradus, timp de un secol şi jumătate, fragilul echilibru dintre om şi mediu. În acest context, Muzeul de Artă Braşov a deschis către public expoziţia „În căutarea naturii”.
Expoziţia reuneşte o selecţie impresionantă de artişti, de la pilonii modernităţii româneşti – Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu sau Hans Mattis-Teutsch – până la voci ale contemporaneităţii, precum Dan Perjovschi, Hortensia Mi Kafchin sau Andreea Medar. Proiectul propune o reflecţie asupra relaţiei actuale dintre om şi mediu, într-un context marcat de transformări ecologice profunde. Parcursul expoziţional este conceput non-linear, favorizând asocieri libere între lucrări şi epoci.
Conceptul central mizează pe o dihotomie fascinantă: natura ca spaţiu al contemplaţiei pure (sălbăticia distantă) versus natura domestică, subordonată nevoilor umane. Vizitatorul este invitat să navigheze printre aceste stări, observând cum „peisajul” a încetat de mult să fie doar un gen pictural decorativ, devenind un barometru al crizelor noastre identitare şi ecologice.
Activismul ca formă de artă
Un punct focal al evenimentului este extinderea discursului din sălile de muzeu către spaţiul public. Prin programul Window Art, faţada muzeului găzduieşte proiectul „Salvaţi Roşia Montană” (2013) semnat de Dan Perjovschi. Colajul digital de pe ferestre nu este doar o rememorare a celei mai ample mişcări civice post-decembriste, ci şi o ancoră brutal de sinceră în realitatea politică a protecţiei mediului. Astfel, natura nu mai este doar „frumosul” din ramele de aur ale secolului XIX, ci subiectul unei lupte de stradă, o entitate vie care cere solidaritate.
Educaţie şi Reflecţie
Muzeul de Artă Braşov propune şi două evenimente conexe expoziţiei, astfel sâmbătă, 18 aprilie a fost susţinută conferinţa cu tema „Genealogia reprezentării naturii în arta vizuală din România”, în cadrul căreia curatoarea a analizat schimbările de paradigmă, explicând cum am trecut de la pitorescul melancolic la acţiunea ecologică asumată.
Apoi miercuri, 22 aprilie, ora 17:00, de Ziua Pământului, dr. Vlad Babenco va susţine un tur ghidat, oferind o perspectivă interdisciplinară asupra relaţiei om-natură în contextul crizei climatice globale.
Un manifest vizual pentru supravieţuire
„În căutarea naturii” este, în esenţă, o invitaţie la conştientizare şi chiar la smerenie. Expoziţia ne reaminteşte că nu suntem proprietarii naturii, ci parte integrantă a unui sistem viu. Într-o epocă a transformărilor ecologice profunde, dialogul dintre pensula lui Grigorescu şi intervenţiile critice ale tinerilor artişti contemporani oferă mai mult decât o lecţie de istoria artei; oferă o oglindă în care suntem obligaţi să privim viitorul planetei.
Valentina Iancu (n. 1985) este scriitoare cu studii de istoria artei şi teoria imaginii. Practica sa este hibridă, bazată pe cercetare, împărţită între activităţi editoriale, educaţionale, curatoriale sau de management şi orientată spre solidaritate, activism, artă politică.
Demersul expoziţional se înscrie simbolic în contextul marcării Zilei Pământului, celebrată anual pe 22 aprilie, instituită prin declaraţia ONU din 2009, reafirmând importanţa unei relaţii responsabile cu mediul înconjurător.
Cosmina Marcela OLTEAN
Date şi foto, MAB
