Echinocţiul de primăvară şi începutul unui nou an agrar

0

Echinocţiul de primăvară, care are loc pe 20 martie, marchează începutul oficial al primăverii astronomice în emisfera nordică. În această zi, durata zilei este egală cu cea a nopţii. Este un moment simbolic de echilibru între lumină şi întuneric, asociat cu renaşterea naturii şi cu noi începuturi.

Anul Nou Agrar în Calendarul Popular

În calendarul popular românesc, echinocţiul de primăvară era considerat începutul unui nou an agrar. Tradiţional, acest moment marca începerea muncilor agricole, iar oamenii se pregăteau pentru arat, semănat şi alte activităţi agricole.

Tradiţii şi Obiceiuri asociate acestei zile

Prima este curăţenia de primăvară. Oamenii îşi curăţau casele şi gospodăriile pentru a întâmpina un an agricol roditor. Se credea că dacă vremea este frumoasă în ziua echinocţiului, anul va fi bogat şi plin de roade. Seminţele păstrate de la ultima recoltă aveau puteri magice şi erau folosite la primul semănat pentru a asigura continuitatea şi belşugul.

Împodobirea uneltelor agricole

Se obişnuia ca uneltele agricole să fie curăţate, reparate şi chiar împodobite cu panglici colorate sau flori. Acest obicei era un semn de respect pentru munca pământului şi un mod de a atrage roade bogate.

Ritualuri de fertilitate – Se obişnuia să se semene primele seminţe în ziua echinocţiului, considerându-se că acestea vor aduce recolte bogate.

Observarea vremii – Se spune că vremea în ziua echinocţiului prevesteşte cum va fi anul agricol. Dacă era frumos, se aştepta un an prosper.

Astăzi, multe dintre aceste obiceiuri s-au pierdut sau au fost adaptate. În unele sate mai izolate, însă, se mai păstrează urme ale acestor practici, fiind considerate simboluri ale continuităţii şi ale legăturii profunde dintre om şi natură.

Simbolismul Anului Nou Agrar include renaşterea naturii, întoarcerea luminii şi reînnoirea vieţii. Odată cu echinocţiul de primăvară, natura renaşte, copacii înfloresc, iar pământul se pregăteşte pentru semănat. După echinocţiu, ziua devine mai lungă decât noaptea, ceea ce simbolizează victoria luminii asupra întunericului.

În prezent, echinocţiul de primăvară este mai mult un prilej de celebrare simbolică a primăverii, dar în unele comunităţi rurale se mai păstrează încă tradiţiile şi obiceiurile legate de începutul anului agricol.

Note, muzeograf Cosmina Marcela OLTEAN

Fotografie din jud. Harghita: com. Subcetate, sat Filpea, 1955. Fotografia face parte din proiectul MNCR – „Fotografia etnografică de familie – mărturie vizuală a culturii şi civilizaţiei tradiţionale” (2023-2024).

Comentarii:

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.