Un nou eveniment cultural-istoric deosebit desfăşurat la Miercurea-Ciuc
- Fostul ambasador al Republicii Moldova în România: Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse
Un nou eveniment cultural-istoric, parte a unei serii mai largi de manifestări desfăşurate sub titulatura „Carte, cinste cui te-a scris”, a fost organizat, miercuri, în municipiul Miercurea-Ciuc de Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, la care au luat parte invitaţi de seamă: fostul ambasador al Republicii Moldova în România, istoricul Mihai Gribincea, dr. Cristina Gârlea, cercetător la Academia Română, şi fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. În cadrul manifestării au fost abordate atât teme care ţin de latura istorică a poporului român, cât şi chestiuni de actualitate: ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră imediată, în Republica Moldova şi în contextul războiului ruso-ucrainean.
În debutul evenimentului, preşedintele Filialei Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, col. (r.) Claudiu Dăbău, a amintit că asociaţia organizează constant astfel de evenimente „în ideea în care ne dorim să coagulăm, să strângem un nucleu de oameni în jurul unor valori care definesc naţiunea română, poporul român şi această ţară. Iar aceste valori trebuie să le perpetuăm, să le ducem mai departe atât noi, cât şi cei care vin după noi”.
Conform acestuia, la aceste evenimente sunt invitate personalităţi marcante din ţară, cu scopul de a schimba impresia că judeţul Harghita este un loc evitat de oamenii de valoare ai României. Totodată, se doreşte transmiterea mesajului că în această zonă există viaţă culturală şi există interes pentru cultură, dialog, întâlnire, dezvoltare, „indiferent de etnie, indiferent de orice alte chestiuni care ar putea mai degrabă să ne despartă decât să ne unească”.
Acesta a amintit şi de faptul că, în acest an, Ştafetei Veteranilor „Invictus” i s-a alăturat şi Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” prin doi reprezentanţi – col. (r.) Vili Juncanariu şi col. (r.) Adrian Tînjală – care parcurg Traseul Galben cu bicicletele, de la Miercurea-Ciuc până la Carei, pe o distanţă de aproximativ 820 km. „Noi am intitulat marşul lor, această dedicare a lor, Marşul Unităţii Naţionale şi Recunoştinţei. Recunoştinţă pentru că este vorba de o recunoştinţă pe care toţi o datorăm tuturor celor care s-au jertfit pentru libertatea României. Iar al Unităţii Naţionale,pentru că, după cum vedem, în vremurile de astăzi avem parte de mai multe motive care să ne ţină îndepărtaţi unii de alţii decât de motive care să ne unească. De aceea, la nivel simbolic, am iniţiat acest marş simbolic al unităţii naţionale şi recunoştinţei”, a explicat col. (r.) Claudiu Dăbău.
Fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea, a prezentat în cadrul manifestării volumele: Descriptio Bessarabiae. Basarabia în cinci secole de cartografie; Historia Transylvaniae. Transilvania în cinci secole de cartografie; Descriptio Danubii. Hărţile Dunării în patru secole de cartografie.
„Conform ideologiei propagate de Rusia, Moldova este văzută ca un teritoriu istoric al Rusiei”
În cadrul dezbaterii care a urmat, având în vedere expertiza domniei sale, fostul ambasador a răspuns mai multor întrebări, una dintre ele vizând posibilitatea ca Republica Moldova să poată cădea victimă a expansiunii ruse.
„Eu consider că Republica Moldova poate cădea victimă a expansiunii ruse pentru că atât oficialii de la Moscova, de la preşedinţie, cât şi de la Ministerul de Externe, la adresa Republicii Moldova folosesc un limbaj care aminteşte foarte mult de limbajul pe care-l folosea Rusia la adresa Ucrainei înainte de invazia din februarie 2022. În plus, la televiziunea rusă au apărut deseori hărţi pe care Republica Moldova era colorată în culori alături de sudul Ucrainei sau ţărmul de nord al Mării Negre, aşa-numita Novorusia. Ruşii nu ascund faptul că îşi doresc ocuparea Odessei şi a întregului ţărm al Mării Negre pentru a face joncţiune cu Transnistria. Dar, ocupând Transnistria, evident că nu i-ar împiedica să treacă Nistrul să ocupe şi Republica Moldova, pentru că, iarăşi conform ideologiei propagate de Rusia, Moldova este văzută ca un teritoriu istoric al Rusiei, îşi menţin acolo trupele în Transnistria. Deci, sunt toate ingredientele, dacă pot spune aşa, că Moldova ar putea cădea victimă a expansiunii ruseşti”, a spus Mihai Gribincea.
Fostul ambasador a arătat că, totuşi, acest scenariu nu se poate întâmpla atâta timp cât Ucraina rezistă în faţa agresiunii ruse. „Avem în prezent Ucraina, care rezistă şi atâta timp cât rezistă Ucraina, sunt sigur că acest pericol al ocupării Moldovei de către Rusia nu există”, a subliniat Mihai Gribincea.
În ceea ce priveşte posibilitatea unui atac rusesc asupra unei ţări membre NATO, fostul ambasador a spus că, pe de o parte, „Rusia în prezent este prea slabă ca să-şi permită o asemenea aventură”. Pe de altă parte, a continuat acesta, „ţările NATO manifestă o consolidare şi o unitate pe care Rusia nu poate să o ignore”, dar pot exista provocări din partea Moscovei pentru a vedea dacă articolul 5 din tratat este funcţional sau nu. „Pentru a vedea răspunsul NATO, ar putea să existe nişte provocări pentru a testa disponibilitatea ţărilor NATO de a se implica într-un conflict cu Rusia sau nu”, a mai punctat Mihai Gribincea.
***
La finalul întâlnirii l-am întrebat pe fostul ambasador al Republicii Moldova în România ce impresie i-a lăsat întâlnirea de la Miercurea-Ciuc, având în vedere că se află pentru prima dată în zonă. „Evident că sunt foarte impresionat, în primul rând de interesul care există faţă de aceste probleme, pentru că eu populaţia românească din această zonă o asemăn foarte mult cu situaţia românească, dacă pot spune aşa, din Basarabia, unde a avut, pe parcursul anilor, de întâmpinat anumite probleme”, a spus Mihai Gribincea, care a mai precizat că „în mod sigur voi mai veni la Miercurea-Ciuc”.
În cadrul discuţiilor de la Miercurea-Ciuc au mai fost abordate şi alte teme, cum ar fi, de exemplu, motivele pentru care unirea Republicii Moldova cu România a fost împiedicată, aşa cum sunt văzute de istoricul şi diplomatul Mihai Gribincea, la care vom face referire într-un număr viitor. (Consemnare de Şt. Pătrîntaş)
