În zilele de 8-9 iunie 2023, la Iaşi, a avut loc Conferinţa Naţională cu tema: „Solidaritatea Versanţilor. Interferenţe culturale, istorice şi religioase de o parte şi de alta a Carpaţilor”, ediţia a II-a, 2023, Sfântu Gheorghe, Covasna, Miercurea-Ciuc, Izvoru Mureşului, Bacău, Roman, Iaşi.Organizatorul conferinţei a fost Muzeul Militar „Ştefan cel Mare” – Filiala Moldova, Iaşi a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.
La finalul alocuţiunii domniei sale, domnul ing. Mihai Chirica, primarul municipiului Iaşi, a înmânat domnului dr. Ioan Lăcătuşu titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi aprobat prin Hotărârea nr. 233/29 mai 2023 a Consiliului Local al municipiului Iaşi, la propunerea col. (r.) dr. Dan Prisăcaru, coordonatorul Muzeului Militar „Ştefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iaşi a Muzeului Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I, preşedinte executiv al actualei Sesiuni naţionale de la Iaşi.
În Memorandumul adresat Primăriei municipiului Iaşi şi Consiliului Local al municipiului Iaşi, domnului ing. Mihai Chirica,primarul municipiului Iaşi, se menţionează: „În numele Grupului de iniţiativă Personalităţi din arealul geografic al Iaşilor, cu contribuţii semnificative la dezvoltarea patrimoniului ştiinţific, cultural şi identitar naţional, european şi universal, înaintăm, spre informare, evaluare şi avizare favorabilă, propunerea de acordare a Titlului de Cetăţean de Onoare al Iaşilor, dlui Profesor Dr. IOAN LĂCĂTUŞU, Director Onorific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române.
Suntem onoraţi de faptul că Laudatio pentru această nominalizare a fost întocmit de Excelenţa Sa, Domnul Academician IOAN-AUREL POP, Preşedintele Academiei Române.
Anexăm alăturat date-sinteză despre efortul imens desfăşurat de-a lungul deceniilor, îndeosebi în ultimii 33 de ani, de Domnul Prof. Dr. IOAN LĂCĂTUŞU, pentru cunoaşterea, promovarea şi apărarea, în context european, a valorilor şi tradiţiilor naţionale româneşti din Arcul Intracarpatic (Memorandum cu propunerea de acordare a Titlului de Cetăţean de Onoare al Iaşului, 1 pagină; Repere biografice ale prof. dr. Ioan Lăcătuşu, 106 pagini; Secvenţe autobiografice prof. dr. Ioan Lăcătuşu, 13 pagini; 3 documente cu 12 pagini privind mărturii documentare despre prof. dr. Ioan Lăcătuşu; Ecouri propunere ca dr. Ioan Lăcătuşu să devină Membru corespondent al Academiei Române, 4 pagini; Lucrarea Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, autori: Ioan Lăcătuşu, Erich-Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019).
Propunem ca înmânarea distincţiei să aibă loc, dacă Primăria şi Consiliul Local al municipiului Iaşi va decide favorabil în privinţa nominalizării noastre, în data de 9 iunie 2023, în cadrul Conferinţei Naţionale Solidaritatea versanţilor. Interferenţe culturale, istorice şi religioase de o parte şi de alta a Carpaţilor,ediţia a II-a, Sf. Gheorghe, Covasna, Miercurea-Ciuc, Izvoru Mureşului, Bacău, Iaşi, manifestare ştiinţifică inedită la nivel naţional, organizată cu sprijinul semnificativ al Primăriei Iaşilor. Cu deosebit respect, Col. (r.) Dan PRISĂCARU”.
În Referatul pentru susţinerea candidaturii dr. Ioan Lăcătuşu, în vederea decernării titlului de cetăţean de onoare al municipiului Iaşi, domnul academician Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, afirmă: „Domnul Profesor Ioan LĂCĂTUŞU este director onorific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române. Timp de 45 de ani, şi-a desfăşurat activitatea în instituţii publice din domeniul transporturilor, administraţiei publice locale şi centrale, culturii şi al societăţii civile, din oraşele Iaşi, Bucureşti şi Sfântu Gheorghe. Astfel dl Ioan LĂCĂTUŞU este iniţiator, coordonator sau co-organizator al unor proiecte şi programe ştiinţifice, culturale, artistice sau civice de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale şi al unor instituţii hotărâtoare pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, dintre care menţionăm: Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” (1992), împreună cu Ioan Solomon şi Petre Străchinaru; Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (1996), împreună cu ÎPS Ioan, Mircea Sfârlea, Ioan Solomon ş.a. (1996); Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – MNCR (1997), împreună cu Gheorghe Lazarovici, Valeriu Cavruc, Viorica Crişan, Mihai Gorgoi, ÎPS Ioan ş.a.; Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci (1999) – în cadrul MNCR, împreună cu Valeriu Cavruc şi Luminiţa Cornea; Punctul muzeal „Prima şcoală românească din Sf. Gheorghe” în cadrul MNCR, împreună cu ÎPS Ioan şi Valeriu Cavruc; înfiinţarea editurilor „Grai românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi „Eurocarpatica” a Centrului European de Studii Covasna-Harghita (1999); editarea a peste 400 de volume referitoare la istoria şi cultura românilor din Arcul Carpatic. Existenţa acestora se datorează enorm implicării responsabile a domnului Ioan Lăcătuşu care a reuşit să activizeze o societate civilă românească, într-o zonă cu foarte multe sensibilităţi etnice şi confesionale.
În ultima vreme, în ciuda multiplelor probleme cu care s-a confruntat, profesorul Ioan Lăcătuşu (alături de ierarhi ortodocşi şi echipa de tineri colaboratori) a avut la bază organizarea unor manifestări cultural-ştiinţifice de mare importanţă, dintre care menţionăm: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, ajunsă la 28 de ediţii (1995-2022); Universitatea de Vară „Izvoru Mureşului”, 19 ediţii (1997-2022);„Zilele Andrei Şaguna”, 30 de ediţii (1992-2022), „Zilele Nicolae Colan”, 30 de ediţii (1993-2022).
De asemenea, s-a îngrijit de edificarea unor monumente de for public în zonă (împreună cu colegii din societatea civilă, ridicarea monumentului Sfântului Andrei Şaguna; bustul mitropolitului Nicolae Colan, Monumentul ASTRA, Monumentul eroilor jandarmi din Aita Mare şi a eroilor poliţişti din Sf. Gheorghe, Înălţarea crucilor memoriale pe locul bisericilor dărâmate în 1940 din Căpeni, Comolău şi Vârghiş; amplasarea unor plăci comemorative dedicate mitropolitului Nicolae Colan, episcopului Veniamin Nistor, protopopului Aurel Nistor (în Araci), scriitorului Marin Preda (la Cristuru Secuiesc) ş.a.
Profesorul Ioan LĂCĂTUŞU este autor (coautor) a 30 de volume de istorie, sociologie, demografie, etnografie, arhivistică, memorialistică şi publicistică; editor, îngrijitor, coordonator, colaborator, consultant, redactor, lector, prefaţator, autor al studiului introductiv, argumentului şi postfeţei la 202 lucrări de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie, memorialistică, monografii, eseuri; a 250 studii de istorie, arhivistică, sociologie, demografie, publicistică, etnografie; publicate în reviste de specialitate şi volume colective. Nu puţine au fost instituţiile statului român care i-au recunoscut şi preţuit activitatea, profesorul Ioan Lăcătuşu fiind printre personalităţile care s-au bucurat de preţuirea contemporanilor.
Plecat de peste 50 de ani din Iaşi, dr. Ioan Lăcătuşu a rămas în toţi aceşti ani foarte apropiat sufleteşte de oraşul adolescenţei şi tinereţii sale. În buna tradiţie a intelectualilor români de autentică vibraţie patriotică, dr. Ioan Lăcătuşu s-a implicat constant în viaţa culturală ieşeană, participând cu profesionalism şi dăruire la manifestările cultural-ştiinţifice şi unele proiecte culturale care au avut loc în Iaşi, iar după 1990 şi în alte localităţi din Moldova, Basarabia şi nordul Bucovinei.
În acelaşi timp, ca membru în conducerea unor instituţii şi asociaţii culturale, ştiinţifice şi civice din Sfântu Gheorghe şi din judeţele Covasna şi Harghita, a militat pentru participarea unor distinse personalităţi ale mediului academic şi ale vieţii publice ieşene la normalizarea convieţuirii interetnice şi afirmarea identităţii naţionale a românilor, minoritari în Arcul Intracarpatic.
Din informaţiile preluate din „Cronica activităţii” publicate în anuarele Angvstia şi Acta Carpatica rezultă că, în ultimele trei decenii, Ioan Lăcătuşu, deşi a trăit departe, geografic, de locurile natale, sufleteşte, istoria şi cultura acestor locuri a fost o prezenţă continuă în preocupările sale de cercetare.
Astfel, în perioada menţionată, Ioan Lăcătuşu a redactat, îngrijit sau editat 21 de volume dedicate Moldovei şi moldovenilor, a redactat 25 de studii apărute în reviste de specialitate şi volume colective, 120 de articole apărute în presa locală, regională şi naţională şi a participat la 80 de manifestări ştiinţifice, culturale şi civice. Tot în această perioadă, beneficiind de sprijinul şi înţelegerea familiei, a stabilit relaţii de colaborare şi parteneriat cu instituţii de cultură, ştiinţă şi spiritualitate din Iaşi şi cu intelectuali ieşeni, basarabeni şi bucovineni, a colaborat la publicaţii din arealul cercetat, iar programul manifestărilor organizate a cuprins şi lansarea a peste 20 de cărţi.
Agenda manifestărilor organizate de o parte şi de alta a munţilor Carpaţi a cuprins şi alte manifestări, din rândul cărora menţionăm acordarea de către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita de premii şi distincţii unor intelectuali ieşeni şi din alte localităţi ale Moldovei.
La rândul său, dr. Ioan Lăcătuşu este prezentat în Un Dicţionar al scriitorilor români contemporani, volumul VIII, coordonator Ioan Holban, Colecţia Opera Omnia, Tipo Moldova, Iaşi, 2018. A primit Diplomă şi medalie jubiliară cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă, de la Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, 2004, iar prof. univ. dr. Ion I. Solcanu a redactat propunerea pentru conferirea premiului „Gheorghe Buzatu” al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România lucrării „În centru la Sân-Georgiu”. Românii din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna,Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2021, autor: Ioan Lăcătuşu.
Acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al municipiului Iaşi aprobat prin Hotărârea nr. 233/29 mai 2023 a Consiliului Local al municipiului Iaşi, la propunerea domnului col. (r.) Dan Prisăcaru, reprezintă o binemeritată răsplată morală pentru „omul trudei obşteşti”, pentru colaboratorii şi partenerii săi, cât şi pentru societatea civilă românească din Sfântu Gheorghe.
Drd. Tatiana SCURTU, Erich-Mihail BROANĂR