Din studiul de prefezabilitate al aeroportului de la Ciceu: Două piste, un terminal pentru 40 de pasageri, un hotel şi un buget de peste 19 milioane de euro | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 28 septembrie 2021
Home » Economic » Din studiul de prefezabilitate al aeroportului de la Ciceu: Două piste, un terminal pentru 40 de pasageri, un hotel şi un buget de peste 19 milioane de euro
Din studiul de prefezabilitate al aeroportului de la Ciceu: Două piste, un terminal pentru 40 de pasageri, un hotel şi un buget de peste 19 milioane de euro

Din studiul de prefezabilitate al aeroportului de la Ciceu: Două piste, un terminal pentru 40 de pasageri, un hotel şi un buget de peste 19 milioane de euro

Teoretic, de miercuri, studiul de prefezabilitate poate fi consultat şi on-line (hargitaairport.ro) de către cei interesaţi de subiectul construirii unui aeroport la Ciceu. Ieri, înainte de prânz, pe site-ul respectiv (încă) nu exista şi o secţiune în limba română, aşadar, nici posibilitatea dezbaterii pentru harghitenii români. Este un studiu realizat de firma PLANIFICATIO, pe baza unui proiect finanţat de către Guvernul Ungariei şi care a fost prezentat, pe scurt, în cadrul întâlnirii care a avut loc sâmbăta trecută, la aerodromul de la Ciceu.

În prezentarea care a avut loc cu ocazia lansării dezbaterii publice a acestui studiu se preciza că planul iniţial a fost ca actuala pistă (cu orientare est-vest) să fie prelungită. Însă acesta nu este fezabil din cauza drumului european şi căii ferate, dar şi a clădirii Registrului Auto Român, care ar fi trebuit mutată cu totul. Astfel s-a ajuns la o nouă abordare: să se asfalteze actuala pistă, iar lângă aceasta să se construiască o alta, cu orientare nord-sud, cu o lungime de 2 kilometri şi o lăţime de 25 de metri.

Soluţia tehnică presupune reabilitarea şi construirea aeroportului în doi paşi. Primul pas ar fi dezvoltarea aerodromului existent; ar primi un strat solid, s-ar construi un terminal şi un hotel, ar trebui îmbunătăţită starea şoselei de acces. În al doilea pas s-ar construi noua pistă, cu orientare nord-sud, ar avea o lungime de 1.950 metri şi ar fi un sistem de aterizare care să ajute în caz de ceaţă; s-ar completa terminalul şi s-ar construi şi un drum de acces dinspre Miercurea-Ciuc, din cartierul industrial de vest.

În ceea ce priveşte numărul de pasageri estimaţi, studiul are în vedere 77.000 de persoane anual. Cum s-a ajuns la acest număr? S-a pornit de la o cifră de 0,66 pasageri pe cap de locuitor, câţi sunt în România, iar dacă judeţul are 300.000 de locuitori, asta ar însemna aproximativ 200.000 de pasageri. Dacă se iau în calcul şi judeţele vecine, atunci se poate ajunge la 1,5 milioane de pasageri anual. Însă trebuie avute în vedere şi existenţa aeroporturilor din Târgu-Mureş şi Bacău, ceea ce face ca viitorul aeroport de la Ciceu să se poată baza pe 37.000 de pasageri, la care s-ar adăuga alţi 40.000 de turişti.

În cadrul studiului s-a căutat să se facă şi o corelaţie între numărul pasagerilor şi categoriile sociale din cadrul cărora pot proveni: locuitori, imigranţi, elevi, întreprinderi, angajaţi. Dintre toate aceste categorii, o corelare care s-ar apropia de cifra 1 ar fi cea cu numărul întreprinderilor.

„Am analizat 70 de aerodromuri – se spunea în cadrul prezentării de la Ciceu – sunt două categorii: pe de o parte sunt turiştii, care aleg destinaţii mai scumpe, respectiv este cea industrială. Am analizat cum funcţionează aerodromurile asemănătoare – din Iaşi, Cluj, Bacău şi Tg. Mureş; putem vedea că se zboară, în principal, la Londra, la München şi la Bucureşti. La Cluj şi Sibiu, aerodromurile sunt folosite în scopuri de afaceri, iar în Bacău sunt cursele low-cost, iar asta îi ajută pe cei care-şi caută loc de muncă în străinătate.

Momentan, ce aerodrom ar fi potrivit în această locaţie, având în vedere că cursele low-cost există la Bacău şi Tg. Mureş? Ar fi mai bine să ne gândim într-un context în care să deservim categoria business şi pentru că nu departe se află zona industrială din vestul municipiului Miercurea-Ciuc, acolo să fie un parc industrial. Mai avem un proiect în zona Siculeni – Ciceu”.

Pe lângă destinaţia de afaceri, aeroportul ar mai avea şi o funcţie turistică, putând fi luaţi în calcul, anual, 40.000 de turişti.

O altă funcţie propusă ar fi cea de taxi aerian, context în care s-ar construi în perimetrul aeroportului şi un hotel care să dispună de săli de conferinţă, birouri în care managerii să se întâlnească şi să-şi negocieze afacerile, pentru ca în aceeaşi zi să şi plece înapoi.

Nu în ultimul rând, se poate vorbi şi despre un aeroport cargo, oferind posibilitate firmelor pentru transport.

 Construcţii din lemn şi terminal pentru 40 de persoane

În cadrul studiului de prefezabilitate, pentru zona construită, se propune (în afara celor două piste) o clădirea principală, care ar suporta traficul de pasageri. Lângă aceasta s-ar construi hotelul şi alte anexe pentru deservire. Hotelul ar dispune la parter de săli de conferinţă, negocieri, birouri şi un restaurant, iar la etaj ar avea camerele pentru cazare. Clădirile ar avea o formă simplă, iar structura din lemn, reprezentând un element specific local. Clădirea principală ar avea o deschidere către zona de decolare pentru a permite oamenilor să fie mai aproape şi să simtă decolarea şi aterizarea avioanelor.

Terminalul gândit ar suporta un trafic de 40 persoane pe zi, iar dacă pista se va face mai mare, traficul va creşte semnificativ.

 Peste 19 milioane de euro pentru aeroport

Costurile necesare pentru construirea aeroportului au fost aproximate la 19,4 milioane de euro. Pentru reabilitarea aerodromului existent ar fi nevoie de 7,2 milioane de euro, iar pentru extinderea ulterioară alte 12,1 milioane de euro.

Dacă la cele 19,4 milioane de euro se mai adaugă alte două milioane pentru întreţinere, atunci se poate spune că într-un termen de 40 de ani, cu un trafic anual de 77.000 de pasageri, cheltuielile s-ar ridica la 8,9 euro/pasager.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Cei din Harghita au terminat cu strînsul cartofilor și acum au timp de SF! Nu e rău să visezi pe bani publici. Nu cumva ar dori să se mute și Capitala la Miercurea Ciuc!?

  2. Ce interes are Ungaria să plătească un proiect într-o țară străină? Nu se pot plimba demnitarii maghiari foarte comod prin România și fără avioane?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.