Din Raportul Camerei de Conturi HarghitaValoarea totală a prejudiciilor aduse bugetelor locale în 2018 se ridică la 2.2 milioane lei | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 28 septembrie 2021
Home » Societate »
Din Raportul Camerei de Conturi Harghita
Valoarea totală a prejudiciilor aduse bugetelor locale în 2018 se ridică la 2.2 milioane lei
<h5><i>Din Raportul Camerei de Conturi Harghita</i></h5>Valoarea totală a prejudiciilor aduse bugetelor locale în 2018 se ridică la 2.2 milioane lei

Din Raportul Camerei de Conturi Harghita
Valoarea totală a prejudiciilor aduse bugetelor locale în 2018 se ridică la 2.2 milioane lei

  • Iar veniturile suplimentare nestabilitate, dar cuvenite bugetelor locale a fost de 2.33 milioane lei
  • Totuşi, „gestiunea bugetară respectă, în general, principiile eficienţei, economicităţii, eficacităţii şi economicităţii”

Auditorii publici ai Camerei de Conturi Harghita au constatat, în timpul controalelor efectuate anul trecut la 25 unităţi administrativ-teritoriale, o asociaţie de dezvoltare intercomunitară şi la o societate comercială de interes local, că bugetele locale au fost prejudiciate, în anul 2018, cu suma de 2.208.000 lei. Din această sumă, în timpul controalelor au fost recuperaţi 597.000 lei. De asemenea, în urma acţiunilor de control, care au fost efectuate în 2019 şi au vizat anul 2018, au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate generatoare de venituri suplimentare, cuvenite bugetelor publice, în valoare de 2.333.000 lei, din care s-a încasat operativ suma de 1.120.000 lei.

Totodată, „cu ocazia verificărilor efectuate au fost constatate, de asemenea, şi nereguli financiar-contabile (n.n. – cuantificate la valoarea de 77.383.000 lei) care, deşi nu au determinat identificarea de venituri suplimentare sau prejudicii, totuşi au influenţat calitatea gestiunii economico-financiare a entităţilor verificate”.

Astfel, în urma celor 29 de acţiuni de audit/control, efectuate în 2019, au fost constatate nereguli şi abateri de la legalitate şi regularitate în valoare totală de 81.924.000 lei.

Informaţiile sunt cuprinse în Raportul finanţelor publice locale pe anul 2018 la nivelul judeţului Harghita, întocmit de Camera de Conturi Harghita şi făcut public.

„În urma desfăşurării acţiunilor de audit financiar, în două cazuri: UATC (n.n. – unitatea administrativ-teritorială comuna) Remetea şi UATC Suseni, valoarea abaterilor de la legalitate şi regularitate s-a situat sub pragul de semnificaţie, opinia exprimată în rapoartele de audit fiind cu rezerve, cu paragraf de evidenţiere a anumitor aspecte. În celelalte cazuri au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate cu valori peste pragul de semnificaţie, drept pentru care, în rapoartele de audit, au fost exprimate opinii contrare asupra situaţiilor financiare şi conturilor auditate”, se arată în documentul citat.

Cu ocazia misiunilor de audit/control efectuate de auditorii publici, au fost constatate un număr total de 128 de abateri de la legalitate şi regularitate. Din totalul celor 128 de abateri constatate, 104 au fost remediate. De asemenea, cinci abateri au intrat sub incidenţa Legii nr. 78/2018, privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.

Potrivit sursei citate, pentru valorificarea abaterilor neremediate în totalitate în perioada verificărilor efectuate, până la data întocmirii raportului, au fost emise un număr de 8 decizii prin care s-au dispus 17 măsuri. Din totalul de 8 decizii emise, au fost contestate un număr de 3 decizii care au vizat 3 măsuri.

În urma verificărilor, auditorii Camerei de Conturi Harghita au aplicat trei sancţiuni: o amendă contravenţională în valoare de 5.000 lei oraşului Vlăhiţa şi avertismente scrise comunei Tomeşti şi ordonatorului terţiar din subordine.

Valoarea totală a abaterilor constatate (prejudicii şi venituri suplimentare neevidenţiate) reprezintă 1,06% din totalul plăţilor efectuate de entităţile verificate

Conform raportului, valoarea totală a abaterilor, constând în prejudicierea bugetelor locale ori nestabilirea cu exactitate şi neurmărirea unor sume cuvenite autorităţilor publice locale, reprezintă 1,06% din totalul plăţilor efectuate de entităţile verificate.

„Ţinând cont de valoarea însumată a abaterilor constatatevenituri suplimentare şi prejudicii (excluzând abaterile financiar-contabile) – de 4.541 mii lei, raportată la totalul plăţilor realizate de entităţile verificate de 424.466 mii lei, rezultă o eroare materială în expresie relativă de 1,06%, sub nivelul materialităţii luat în calcul în acţiunile de audit financiar desfăşurate de către Camera de Conturi Harghita de 2%, s-ar putea trage concluzia că gestiunea bugetară respectă, în general, principiile eficienţei, economicităţii și eficacităţii. Valoarea mare a abaterilor financiar-contabile constatate de 77.383 mii lei rămâne în continuare motivul principal pentru neacordarea certificatelor de conformitate, respectiv exprimarea de către auditorii publici externi a unor opinii contrare (cu excepţia a două cazuri) asupra realităţii exactităţii situaţiilor financiare încheiate la 31.12.2018”, se precizează în document.

În raport se mai remarcă că în timpul misiunilor de audit s-au recuperat 27% din valoarea prejudiciilor şi s-a încasat operativ 48% din veniturile suplimentare.

„Ambele procente de 27,0% (prejudicii recuperate) şi 48,0% (venituri suplimentare încasate) denotă preocuparea accentuată a conducătorilor entităţilor publice verificate de a lua măsuri operative în timpul misiunilor de audit pentru remedierea deficienţelor constatate, situaţia fiind mult îmbunătăţită faţă de anii anteriori”, conform raportului.

Totuşi, auditorii publici menţionează că, „deşi o parte semnificativă a măsurilor dispuse prin deciziile Camerei de Conturi Harghita au fost implementate, determinând un impact pozitiv asupra activităţii unităţilor administrativ-teritoriale auditate, continuă să persiste măsuri din anii anteriori care au fost implementate parţial sau care sunt neimplementate şi care generează un impact negativ asupra activităţii entităţilor care au contestat sau au amânat implementarea măsurilor dispuse”.

„Impactul acestor abateri şi erori asupra activităţii entităţilor verificate, în măsura în care nu sunt corectate la timp sau se repetă an de an, se manifestă asupra formării şi utilizării corecte şi eficace a resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale sectorului public, iar neregulile financiare identificate, care nu generează venituri suplimentare şi nici nu determină producerea de prejudicii în exerciţiul bugetar verificat pe termen mediu şi lung, pot conduce la pierderi de patrimoniu, lipsirea bugetelor locale de unele venituri importante”, se atrage atenţia.

Un aspect pozitiv remarcat în raport se referă la „eforturile de atragere a fondurilor externe nerambursabile care au generat venituri suplimentare ale bugetelor locale, comunele din judeţul Harghita fiind la nivel naţional printre primele în ceea ce priveşte raportul dintre sumele atrase şi populaţia comunei”.

∗∗∗

„Pentru exercitarea în teritoriu a funcţiei Curţii de Conturi de auditor extern al finanţelor publice a României, Camera de Conturi Harghita are ca principală atribuţie verificarea modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi a modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale de pe raza judeţului”.

„Activitatea Camerei de Conturi Harghita a urmărit, în principal, verificarea modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale bugetelor locale, precum şi modul de gestionare a patrimoniului public al unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul judeţului. De asemenea, prin misiunile de audit/control, Camera de Conturi Harghita a căutat să promoveze responsabilitatea, corectitudinea şi cele mai bune practici în operaţiunile efectuate în legătură cu fondurile publice alocate, astfel încât să se asigure obţinerea şi furnizarea de informaţii reale şi obiective privind legalitatea, eficienţa şi transparenţa utilizării acestor fonduri, contribuind astfel la combaterea risipei, a fraudei şi la instaurarea unui climat ferm de respectare riguroasă a principiilor bunei gestiuni financiare”.

(Într-un număr viitor al ziarului vom reveni cu localităţile în care s-au înregistrat cele mai semnificative prejudicii)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.