Din memoria arhivisticii şi istoriografiei româneşti: Vasile Lechinţan… (9 ianuarie 1949 – 8 iulie 2021)
Arhivistul şi istoricul Vasile Lechinţan şi-a însemnat trecerea sa pământească într-un mod cu totul şi cu totul deosebit în perimetrul ştiinţific naţional, fiind, printre altele, unul dintre cei mai de seamă cercetători ai istoriei românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi a convieţuirii acestora cu secuii/maghiarii din zonă. În sensul de faţă, memoria faptelor consemnează o dedicare aparte legată de abordarea unei problematici diverse, reliefate prin zecile de volume de autor care au văzut lumina tiparului, apoi studiile şi comunicările publicate în reviste de istorie şi de cultură, dar şi în volume colective, sutele de articole din presa locală, regională şi naţională, colaborările TV, creaţiile literare ş.a.
Continuator al cercetărilor întreprinse de Nicolae Iorga, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Opreanu, I. I. Russu, Ioan Ranca, Ioana Cristache-Panait ş.a., doctor în istorie al Institutului „George Bariţiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, în anul 2013, cu lucrarea intitulată Revoluţia de la 1838-1849 în comitatele Cluj, Turda şi scaunul Arieş (conducător ştiinţific fiind cercet. şt. gr. I Gelu Neamţu), secretar general al Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, membru în comitetul de redacţie al revistelor clujene „Oraşul”, „Astra Clujeană”, „Iancule Mare”, secretar al Despărţământului Cluj al Astrei, regretatul Vasile Lechinţan a iubit cu patimă şi devotament plaiurile harghiteano-covăsnene şi pe românii de aici, cu toate că nu a fost locuitor al vreunuia dintre cele două judeţe amintite, remarcându-se, însă, drept un neobosit colaborator al instituţiilor româneşti fondate în Arcul Intracarpatic după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, precum: Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (aflat sub egida forului tutelar al ştiinţei şi culturii autohtone, Academia Română) şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, şi, deopotrivă, un participant permanent, vreme de aproape trei decenii, la manifestările de mare anvergură internă organizate de toate aceste entităţi oficiale din Statul român, anume: Zilele „Andrei Şaguna”, Zilele „Miron Cristea”, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”, Zilele „Nicolae Colan” ş.a.m.d.
Fiu al Silivaşului de Câmpie din judeţul Bistriţa-Năsăud, istoricul Vasile Lechinţan a devenit un fiu de nădejde al Arcului Intracarpatic şi al Ţării lui natale, făcând parte din grupul de iniţiativă şi din Colegiul de redacţie ale anuarului „Angvstia”, devenind membru al Colegiului de redacţie al anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei – „Acta Carpatica” – dar şi iniţiator, împreună cu arhiviştii Ana Grama şi Ioan Lăcătuşu, al Grupului de cercetare „I. I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, o „formulă instituţională care contribuie la îmbunătăţirea activităţii de cercetare desfăşurată de ani de zile de un grup de specialişti din principalele centre culturale ale ţării şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş” (I. Lăcătuşu).
La iniţiativa PS Ioan Selejan, azi, mitropolitul Banatului, Vasile Lechinţan – alături de Violeta Pătrunjel-Popescu, dr. Ioan Lăcătuşu şi o serie de intelectuali-colaboratori (cercetători ştiinţifici, preoţi, profesori etc.) din judeţele Harghita, Covasna, dar şi din ţară (Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Târgu Mureş) – a concretizat, în volumul-reper Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, un întreg parcurs deosebit de complex al laturii de cercetare-documentare şi interpretare a datelor istorice existente în documentele de arhivă şi studiate dintr-o perspectivă plurivalentă (culturală, geografică, arheologică, istorică, etnografică, eclezială ş.a.).
De câţiva ani încoace, mai exact din 2021, memoria lui Vasile Lechinţan, cel care s-a aflat la conducerea revistei „Astra Clujeană” cu prof. univ. dr. Mircea Popa şi col (r.) dr. Vasile Tutula, este cinstită în cadrul fiecărei ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură, Civilizaţie”, unde se acordă un premiu ce îi poartă numele, conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita înmânându-l acelor autori, îngrijitori şi editori ai lucrărilor semnate de cunoscutul cărturar român, precum şi celor ce iniţiază demersuri pentru valorificarea moştenirii cultural-ştiinţifice-literare şi cinstirea memoriei lui V. Lechinţan.
Astfel, în urma atentei monitorizări a tuturor lucrărilor publicate, dar şi a manifestărilor ce s-au desfăşurat în perioada iulie 2021 – septembrie 2022, conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita a acordat Premiul „Vasile Lechinţan”, ediţia 2022, următoarelor persoane:
1. Cercetător ştiinţific Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române – Cluj-Napoca, pentru editarea, împreună cu acad. Ioan Bolovan, a tezei de doctorat cu titlul Revoluţia de la 1848-1849 în comitatele Cluj, Turda şi Scaunul Arieş, a istoricului Vasile Lechinţan, Editura Argonaut Publishing, Cluj-Napoca, 2021;
2. Gabriel Cojocaru,directorul Editurii GRINTA – Cluj-Napoca, pentru editarea volumului Silivaşu de Câmpie. Amintiri din vremi de-odinioară. Jurnal în timp de pandemie (2020), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022, şi realizarea filmului documentar Vasile LECHINŢAN – Remember. Silivaşu de Câmpie, scenarist Gabriel Cojocaru, regizor Călin Fedeleş;
3. Nina Hoza, poetă din Cluj-Napoca, pentru editarea volumului Silivaşu de Câmpie. Amintiri din vremi de-odinioară. Jurnal în timp de pandemie (2020), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2022;
4. Ioan-Tiberiu Cămărăşan, primarul comunei Silivaşu de Câmpie, pentru organizarea manifestării Comemorare Vasile Lechinţan. „În eternitate cu… Transilvania din cuvinte”, 21 iulie 2022, în cadrul căreia cărturarul Vasile Lechinţan a fost declarat Cetăţean de Onoare post-mortem al localităţii, iar o stradă din comuna natală îi poartă numele;
5. Drd. Tatiana Scurtu – Institutul de Studii Socio-Umane „Gheorghe Şincai” – Tg. Mureş, pentru îngrijirea volumului Români şi secui în secolele XVII-XX. Reflexii istoriografice, de Vasile Lechinţan şi Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2022.
În cadrul aceleiaşi Sesiuni Naţionale de Comunicări „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură, Civilizaţie”, Premiul „VASILE LECHINŢAN”, ediţia 2023, a fostînmânat inginerului Ciprian Hugianu, pentru „Lucrări, studii şi articole referitoare la istoria şi cultura românilor din Arcul Intracarpatic redactate de istoricul Vasile Lechinţan” (cu un Laudatio susţinut de către dr. Ioan Lăcătuşu), iar, un an mai târziu, la cea de-a XXX-a ediţie a, deja, tradiţionalei manifestări ştiinţifice,care a avut loc la Sfântu Gheorghe, în judeţul Covasna, Premiul „VASILE LECHINŢAN”, ediţia 2024, a ajuns la Mirela Bara şi Gabriel Cojocaru, pentru îngrijirea şi publicarea volumului „Jurnalul meu din comunism”, semnat de Vasile Lechinţan, Conducerea Centrului European de Studii Covasna-Harghita prezentând mulţumiri familiei istoricului pentru „păstrarea bogatei moşteniri create de acesta şi păstrate atât în scris, cât şi pe diverse suporturi electronice, precum şi pentru demararea demersurilor de amenajare, cu sprijinul Primăriei Silivaşu de Câmpie, a viitoarei Case Memoriale «Vasile Lechinţan»”. Din recenzia prof. univ. dr. Mircea Popa referitoare la această carte, amintim câteva rânduri semnificative, şi anume: „Scoaterea la lumină a unor documente, care dau seama despre suferinţele îndurate de iobagii români din acea vreme (din epoca medievală şi modernă – n.n.), este însoţită de denunţarea nedreptăţilor şi greşelilor politice făcute de clasa politică de astăzi, compusă de inşi tranzitivi şi lipsiţi de patriotism, care au înfundat ţara într-un marasm şi jaf economic condamnabil, silind populaţia onestă a ţării la mari lipsuri materiale. Pentru remedierea lor, el instituie o listă întreagă de remedii, pe care le comunică public în secţiunea intitulată «Ce ar fi ideal în România de astăzi», solicitând cu demnitate luarea unor măsuri imediate, pe care le consideră absolut necesare. (…) O secţiune de mare interes este aceea intitulată «I-am destăinuit nucului din grădină victoriile mele», în care face un examen autoscopic atent al valorii şi intenţiilor lucrărilor sale, menite a răspunde unor nevoi contemporane certe. (…) «Dacă am fost fericit vreodată în viaţă, după «expulzarea» din lumea copilăriei mele de la Silivaşu de Câmpie, apoi aici am fost fericit, prins de magnetismul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, mai ales, şi de cel al altor biblioteci clujene: Biblioteca Academiei şi Biblioteca Judeţeană «Octavian Goga», mari tezaure ale acestui municipiu care a dat atâta strălucire spiritualităţii româneşti – Cluj-Napoca». E declaraţia unei mari iubiri, pe care o înţelegem şi o luăm ca atare”.
Personalitatea profesionistului arhivisticii şi istoriografiei naţionale Vasile Lechinţan, iubitorul de libertate de acţiune şi exprimare, străluceşte azi şi va străluci, mai departe, peste vreme, prin lucrările şi studiile sale ştiinţifice notabile, el propunând Viitorimii o ecuaţie simplă de a se prezenta, identitar, în faţa transformărilor ce vor veni la nivel de societate umană, şi anume: cultivarea pasiunii de a cerceta, analiza şi sintetiza Adevărul concret despre ea însăşi din documentele de arhivă…
Cercetător asociat dr. Ioan LĂCĂTUŞU (Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române)
Cercetător şt. gr. III dr. Magdalena ALBU
