Despre hrana noastră cea de toate zilele

martie 10, 2022 in Agricultură/Ecologie

Vremea capricioasă dă bătăi de cap producătorilor agricoli; la fel şi înfiinţarea noilor culturi în condiţiile explodării preţurilor la carburanţi şi îngrăşăminte. Vestea bună este că Ministerul Agriculturii continuă să acorde sprijin financiar producătorilor agricoli

Culturi ameninţate de secetă şi îngheţ

După surplusul de precipitaţii de 40 de litri/metrul pătrat faţă de media multianuală înregistrat în decembrie anul trecut, ploile au încetat, la fel şi ninsorile în lunile de iarnă, văduvind suprafeţele cultivate de covorul de zăpadă protector împotriva fluctuaţiilor de temperatură, condiţiile meteorologice favorizând instalarea secetei. Temperaturile au rămas negative, mercurul a coborât adesea până la minus 15 – minus 16 grade Celsius, iar gerul a pişcat culturile de toamnă abia răsărite. În aceste condiţii, specialiştii se aşteaptă la o pierdere de foliaj la grâul de toamnă după faza de îngheţ de suprafaţă, care va provoca întârzieri în dezvoltarea plantelor, explică Romfeld Zsolt, directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

În privinţa deficitului de apă din sol, de aproximativ 50 de litri de precipitaţii/metrul pătrat, va fi greu de recuperat, ţinând cont de experienţele anilor precedenţi, în ciuda ninsorilor slabe, care au căzut în ultimele zile.

„Şi acum se vede un îngheţ superficial la culturile de toamnă. Dacă se va recupera cantitatea de precipitaţii pierdută şi dacă temperaturile nu vor mai coborî vertiginos sub limita îngheţului, nu vor fi probleme. În cel mai rău caz, va scădea cantitativ producţia, dar nu în măsura în care să motiveze reînsămânţarea terenurilor cultivate cu cereale de toamnă afectate de ger. Nu este cazul deocamdată şi nici nu recomandăm aşa ceva, pentru că orice cultură de toamnă este mult mai bună decât cea mai bună cultură de primăvară”, precizează directorul Romfeld Zsolt.

Culturile de grâu de toamnă din judeţul Harghita acoperă o suprafaţă de 14.000 de hectare.

Recolta de cartofi vândută aproape în întregime

Producătorii harghiteni au reuşit să vândă stocurile de cartofi, doar 20% din recolta anului 2021 rămânând în depozite şi nu pentru multă vreme.

Preţul de vânzare la producător stagnează în jurul valorii de 1,2-1,3 lei/kilogram, comparabil cu cel de anul trecut, dar mai mic faţă de cele practicate înaintea apariţiei pandemiei COVID-19.

Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură Harghita, perioada actuală, care oscilează între o iarnă prelungită şi o primăvară întârziată, este destinată planificării culturilor. Producătorii vând ce mai au de vândut şi cumpără îngrăşămintele şi motorina necesare înfiinţării şi menţinerii noilor culturi. Spre deosebire de perioada similară a anului precedent, explozia preţurilor gazelor naturale a majorat costurile producătorilor de îngrăşăminte chimice, aceştia triplând la rândul lor preţul fertilizatorilor. Iar benzina şi motorina se vând la cele mai mari preţuri pe care consumatorii le-au plătit vreodată pentru carburanţi, provocând justificate îngrijorări în rândul cultivatorilor.

„Având în vedere că un litru de motorină este şapte lei, iar tona de îngrăşământ a ajuns la 4.600 de lei, (producătorii – n.a.) se străduie din răsputeri să iasă la liman. Suma încasată din producţia anului 2021 nu le va ajunge pentru înfiinţarea şi menţinerea în cultură a cartofului până la recoltă”, apreciază Romfeld Zsolt.

Noi măsuri de susţinere financiară aprobate pentru producători

225 de milioane de lei au fost alocate anul acesta Programului „Tomata” şi de susţinere a producţiei de legume în spaţii protejate, potrivit site-ului oficial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

De reţinut: termenul de depunere a cererilor pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru legume în spaţii protejate a fost prelungit până la data de 1 aprilie, inclusiv. Criteriul de eligibilitate referitor la obligaţiile fiscale restante la bugetul general consolidat al statului a fost abrogat pentru ambele scheme de ajutor de minimis, deopotrivă fiind eliminate certificatul de atestare fiscală şi cazierul fiscal din cadrul documentaţiei ataşate cererii pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis.

Programul este împărţit în două cicluri de producţie, iar tomatele pot fi cultivate în ambele. Valoarea sprijinului este de 4.000 de euro/beneficiar pentru producţiile de tomate, care vor fi valorificate astfel: 3.000 de euro/beneficiar pentru producţiile valorificate în perioada 1 martie – 10 iunie (ciclul I) şi 1.000 de euro/beneficiar pentru producţiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie (ciclul II).

Producţiile minime necesare au fost stabilite la 3.000 de kilograme de tomate/1.000 de metri pătraţi (10 ari).

Pentru celelalte legume, cultivate în ciclul II de producţie – ardei gras şi/sau capia, castraveţi, fasole păstăi, salată, spanac şi ceapă verde – valoarea sprijinului este de 1.000 de euro/beneficiar şi se acordă pentru producţiile valorificate în perioada 15 octombrie – 9 decembrie. Producţiile minime necesare pentru 1.000 de metri pătraţi sunt de: 4.000 de kilograme (kg) pentru castraveţi, 2.000 kg pentru ardei gras şi/sau capia, 1.500 kg pentru fasolea păstăi, 1.000 kg pentru spanac, 10.000 de plante de salată şi tot atâţia bulbi de ceapă verde.

Usturoiul românesc va fi cultivat pe mai multe hectare, datorită sprijinului guvernamental alocat în acest an, majorat de la 15 la 22,2 milioane de lei. De asemenea, perioada de comercializare în cadrul Programului de susţinere a producţiei de usturoi 2022 a fost prelungită cu o lună, începând din 1 iunie şi până la 20 decembrie. Beneficiarii vor primi câte 3.000 de euro pe unitatea de suprafaţă, condiţia minimă fiind să cultive cel puţin 30 de ari şi să valorifice 3 kg de usturoi/10 metri pătraţi în perioada indicată.

DANIELA MEZEY