Deschiderea expoziţiei ,,Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” şi Ziua porţilor deschise la situl arheologic din Băile Figa
Proiectul expoziţional inedit reuneşte în spaţiul Centrului Recreativ Legacy din Băile Figa o serie de exponate rare şi extrem de valoroase nu doar la nivel naţional, ci şi european, dedicat civilizaţiei create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre- şi proto-istorică în bazinul intracarpatic.
Cercetările de la Băile Figa începeau în martie 2005, printr-un parteneriat internaţional între echipa condusă de dr. Valerii Kavruk şi arheologul şi profesorul britanic Anthony Harding, specializat în preistoria europeană – epoca bronzului. În decursul celor 20 de ani de muncă asiduă, cercetătorii au adus la lumină mii de vestigii de valoare inestimabilă, dar nu numai asta, ci au reuşit totodată să le recreeze contextul original, inclusiv prin experimente şi tabere arheologice, astfel încât noi să înţelegem şi să putem vizualiza mental ce se întâmpla cu mii de ani în urmă cu aceste obiecte, cum erau folosite, care erau structurile, mecanismele şi tehnologiile prin care exploatarea sării era posibilă.
În acest scop, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a realizat în timp şi o serie de filme documentare care vor răspunde tuturor întrebărilor pe care le-aţi putea avea şi care cu siguranţă vă vor ajuta să înţelegeţi un context extrem de complex, o lume în sine. Aceste filme se găsesc pe canalul de YouTube al MNCR (https://www.youtube.com/@muzeulvirtualalcarpatilorr954).
De asemenea, amplele cercetări s-au concretizat până acum şi în câteva studii de specialitate publicate, dintre care amintesc „Sarea, Timpul şi Omul” (2006), „Civilizaţia tradiţională a sării în estul Transilvaniei: raport de cercetare” – autor dr. Andrea Chiricescu, „Transilvania. Sarea, Oameni şi Locuri (Studiu de etnologie)” – autor prof. dr. Dorinel Ichim şi catalogul „Drumul Sării – Drumul Ţării”.
Deschiderea expoziţiei
În cadrul evenimentului care a marcat deschiderea expoziţiei „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” au fost prezentate aspecte legate de potenţialul cultural, ştiinţific, spiritual şi turistic al zonei Beclean – Băile Figa, evoluţia în timp a comunităţii şi perspective de viitor.
Au luat cuvântul oficialităţi şi personalităţi locale, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor organizatoare, precum Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Mircea Cristian Nicula, senator, Nicolae Moldovan, primarul oraşului Beclean, dr. Valerii Kavruk, arheolog, coordonator ştiinţific al cercetărilor din situl de la Băile Figa şi manager al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Radu Zăgreanu, arheolog la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud şi pr. Dragoş Cristian, Protopopiatul Ortodox Beclean.
Managerul MNCR, dr. Valerii Kavruk, a prezentat istoricul cercetărilor de la Băile Figa, în decursul celor 20 de ani de activitate arheologică în zonă, a vorbit despre cum a început totul, despre unicitatea şi importanţa sitului şi a descoperirilor de aici, care se remarcă la nivel internaţional, aspecte reflectate şi în expoziţie şi în evenimentele cultural-ştiinţifice desfăşurate la Băile Figa în această perioadă.
Situl de la Băile Figa oferă informaţii deosebit de valoroase pentru reconstituirea tehnicilor de exploatare a sării din mileniul al IV-lea î.Hr. până în prezent, aproape fără întrerupere. Totodată, datorită abundenţei de lemn preistoric conservat în acest sit, se deschid noi perspective pentru reconstituirea mediului din trecut şi pentru elaborarea unei scheme dendrocronologice specifice regiunii Transilvania.
Printre instalaţiile şi uneltele datând din preistorie, prezentate în expoziţia de la Băile Figa, se remarcă piesele din lemn (troace, jgheaburi, cepuri, baroase, lopeţi etc.), fibre organice (funii, împletituri) şi piatră (topoare-ciocan). Aceste artefacte au fost descoperite în cadrul unor amenajări complexe, care atestă existenţa unei activităţi intense de extracţie a sării, desfăşurată cu tehnologii ingenioase şi având ca scop obţinerea unei producţii ce depăşea cu mult necesităţile locale.
Mai aflăm că situl de la Băile Figa este singurul de acest tip cercetat în mod sistematic în întreg Bazinul Carpatic şi că se numără printre cele mai semnificative din Europa. Expoziţia îşi propune evidenţierea unei activităţi fundamentale pentru istoria umanităţii, prezentând instalaţii şi unelte rare, reconstituiri, filme interactive, imagini şi texte explicative.
Importanţa ştiinţifică a sitului derivă în principal din starea excepţională de conservare a structurilor, instalaţiilor şi uneltelor din lemn folosite în exploatarea sării, ceea ce face posibilă reconstituirea metodelor de extragere a sării din perioada preistorică până în epoca modernă. De asemenea, cercetările efectuate aici au permis, pentru prima dată în arheologia românească, abordarea unor teme rar explorate, precum variaţiile climatice anuale din ultimele cinci milenii, gestionarea resurselor forestiere din preistorie până astăzi sau diverse tehnici de prelucrare şi utilizare a lemnului.
Expoziţia „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” este rezultatul unei sinteze ştiinţifice, accesibilă publicului. O altă naraţiune a cercetărilor a fost prezentată în 2023 la Muzeul Municipiului Bucureşti, în spaţiul Palatului Suţu, cu tematica „Civilizaţia sării. Tehnologii, instalaţii şi unelte milenare conservate în lemn”.
„Sarea a fost utilizată de oameni pentru sănătate, creşterea randamentului economic al animalelor, conservarea produselor organice în scop alimentar sau ritual, tratarea diferitelor afecţiuni sau ca monedă de schimb. Pe lângă rolul practic, sării i-au fost asociate şi o serie de proprietăţi supranaturale şi semnificaţii simbolice, fiind şi astăzi utilizată ca simbol al ospitalităţii. Astfel, încă din preistorie, în jurul sării s-a creat un sistem complex de relaţii sociale, economice şi politice legate de accesul, posesia şi controlul surselor, tehnologiile de extracţie şi rutele de comercializare” – aflăm din expoziţie.
Ziua porţilor deschise la sit
Al doilea eveniment desfăşurat zilele trecute a fost Ziua porţilor deschise la situl arheologic Beclean – Băile Figa, jud. Bistriţa-Năsăud (14 iunie).
Cu această ocazie, vizitatorii au putut observa in situ suprafeţele arheologice aflate în cercetare, iar arheologii le-au vorbit şi exemplificat aspecte legate de metodologia de cercetare şi despre vestigiile arheologice descoperite recent, precum structuri, instalaţii şi unelte din lemn, utilizate în trecut la mineritul şi extragerea sării. La sit, publicul a primit ghidaj de specialitate din partea arheologilor, au putut vedea o altă expoziţie foto-documentară despre istoricul cercetărilor în sit şi au asistat la un experiment arheologic.
Evenimentul a avut ca scop evidenţierea unui patrimoniu arheologic deosebit de valoros, dar şi prezentarea, într-un limbaj accesibil, a rezultatelor cercetărilor arheologice recente. Situl arheologic Băile Figa este un bun de patrimoniu cultural şi natural de excepţie, unic în România şi de importanţă europeană.
Campania de cercetare 2025
Concomitent evenimentelor prezentate anterior, la situl arheologic din Băile Figa s-au desfăşurat cercetările aferente campaniei 2025. Astfel că, anterior, în timpul şi post-evenimente, în sit s-au efectuat zilnic lucrări care au scos la iveală noi vestigii, aflate în curs de documentare. Muzeul va prezenta o sinteză a noilor descoperiri, aşa că vă invită ca în zilele următoare să vizitaţi website-ul şi paginile sociale ale MNCR pentru a le descoperi.
Evenimentele din intervalul 13-14 iunie au fost organizate şi în contextul marcării Zilelor Europene ale Arheologiei 2025 la MNCR.
Expoziţia „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” se poate vizita în perioada 13 iunie – 29 decembrie 2025, de marţi până duminică, între orele 10:00-18:00, la Beclean – Băile Figa, judeţul Bistriţa-Năsăud (str. Băile Figa, FN, cu programare la numărul de telefon: 0747/29.96.53).
MNCR adresează mulţumiri speciale, pentru sprijin şi colaborare, domnului primar al oraşului Beclean, Nicolae Moldovan, şi domnului Alexandru George Gavrilaş, manager al Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, precum şi tuturor specialiştilor şi partenerilor implicaţi în realizarea proiectului.
Cosmina Marcela OLTEAN (MNCR)
