Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Muzeul Oltului şi Mureşului Superior (MOMS) din Miercurea Ciuc, secţie a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, găzduieşte, începând de miercuri şi până la jumătatea lunii mai, o inedită expoziţie de cămăşi tradiţionale româneşti.
Vernisajul expoziţiei AIDOMA a avut loc de Ziua Culturii Naţionale, în prezenţa dr. Ana Dobreanu – muzeograf în cadrul MOMS, a Mariei Dumitru – membră a Asociaţiei Culturale ,,Semne cusute”, care a realizat această expoziţie, a lui dr. Dorel Marc – cercetător ştiinţific la Secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean Mureş, dar şi a unor persoane iubitoare sau doar pasionate de folclor.
Expoziţia AIDOMA, spunea dr. Ana Dobreanu, este „rodul muncii unor oameni cu dăruire, oameni pasionaţi de frumos, oameni pasionaţi de cultura populară, oameni mânaţi de dorinţa de a aduce în faţa generaţiei actuale arta confecţionării acestor frumoase piese ale portului nostru tradiţional. Sunt oameni care realizează aceste lucruri în timpul lor liber”.
„Proiectul AIDOMA – spunea, la rândul ei, Maria Dumitru – s-a născut din dorinţa de a aduce acasă cămăşile româneşti expuse în marile muzee ale lumii, proiect realizat de membre ale Asociaţiei virtuale Semne cusute în acţiune, condusă de doamna Corduneanu”.
Aşadar, majoritatea iilor expuse sunt replici ale cămăşilor aflate în marile muzee ale lumii, ele provenind din zone etnografice exterioare arcului carpatic, la care au fost incluse şi câteva repere din Transilvania, culese recent din zona etnografică a Târnavelor.
„Această expoziţie dorim să fie un mesaj al sufletului, deoarece înainte să îmbrace trupul, cămaşa îmbracă sufletul, conturează valori spirituale şi estetice, exprimând sensibilitatea, simţul artistic, rafinamentul, discreţia, armonia şi, nu în ultimul rând, nevoia de frumos pe care femeia simplă a resimţit-o întotdeauna.
Pentru mine, cămaşa este un altfel de poezie, transpusă pe pânză cu ajutorul semnelor străvechi.
Lucrând aceste cămăşi, am descoperit cu bucurie, de fiecare dată, toate aceste valori care creionează profilul spiritual al femeilor care au fost străbunele noastre. Valori care ne dorim să le transmitem mai departe”, spunea, cu ocazia vernisajului, Maria Dumitru.
Dr. Dorel Marc: fetele tinere să îndrăgească ia, să nu o vadă numai ca o piesă extraordinară de modă
Cercetător ştiinţific la Secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean Mureş şi profesor asociat la universitatea din Târgu Mureş, dr. Dorel Marc afirma că iile femeieşti care sunt cuprinse în expoziţie şi care provin din provinciile istorice ale României alcătuiesc „o deplinătate a culturii noastre, pentru că aşa este cămaşa: dincolo de faptul că este cea mai reprezentativă pentru portul nostru (când mă refer la costumul popular), este o sinteză a elementelor identitare”.
„Este important să facem transferul de la modă la recunoaşterea cămăşii ca marcă identitară” – continua dr. Dorel Marc, cel care a pus bazele secţiei MOMS. Şi remarca faptul că, după ce ia a fost introdusă în cadrul patrimoniului cultural UNESCO, multe femei au devenit pasionate de cămaşa populară românească şi au început să o poarte cu diferite ocazii. Plecând de la modă – de la această apreciere ce ţine de vestimentaţie – şi făcându-se transferul către recunoaşterea cămăşii ca identitară, s-a ajuns să se recunoască valoarea patrimoniului.
Referindu-se la expoziţia AIDOMA, dr. Dorel Marc preciza că „ceea ce fac doamnele de la Asociaţia Semne cusute de fapt este o recuperare şi o răscumpărare a elementelor noastre identitare. (…) Şi mă bucur că se face această recuperare a identităţii noastre culturale româneşti într-un spaţiu pe care îl ştim, aici la Miercurea Ciuc, unde suntem puţini români
(…) Mesajul nostru ar fi acesta: doamnele, fetele tinere, să îndrăgească cămaşa, să nu o vadă numai ca o piesă extraordinară de modă, să depăşească valenţa aceasta estetică, artistică şi să conştientizeze că este o marcă identitară culturală, că ne înnobilează purtând-o după ce am cusut-o cu propriile noastre mâini.
La propriu, nu la figurat, această expoziţie înnobilează prin faptul că şi principesele Ileana şi Margareta, ca şi Regina Maria, au fost foarte pasionate de cămăşile tradiţionale româneşti şi sunt câteva replici după cămăşile purtate de ele, aşa cum este şi o replică după cămaşa Elisabetei Rizea, pe care o ştim cu toţii – o ţărancă a mişcării de rezistenţă anticomuniste din Făgăraş”.
LIVIU CÂMPEAN
