„Cum treci frontiera, chiar şi în Ungaria, să ştiţi că lumea nu prea ştie de autonomia secuilor, lumea vorbeşte de autonomia Transilvaniei” | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 22 iulie 2024
Home » (Inter)Național » „Cum treci frontiera, chiar şi în Ungaria, să ştiţi că lumea nu prea ştie de autonomia secuilor, lumea vorbeşte de autonomia Transilvaniei”
„Cum treci frontiera, chiar şi în Ungaria, să ştiţi că lumea nu prea ştie de autonomia secuilor, lumea vorbeşte de autonomia Transilvaniei”

„Cum treci frontiera, chiar şi în Ungaria, să ştiţi că lumea nu prea ştie de autonomia secuilor, lumea vorbeşte de autonomia Transilvaniei”

Recent, în 15 martie, în Miercurea-Ciuc a fost lansată cartea „Lebăda neagră de pe Balaton” – Viktor Orbán şi o obsesie asumată, în prezenţa coordonatorului volumului, jurnalistul Romeo Couţi, şi a doi dintre contribuitori, prof. univ. dr. Alexandru Ghişa şi col. (r.) Tudor Păcuraru.

După eveniment, i-am întrebat pe aceştia cum se vede autonomia solicitată de secui din punctul lor de vedere, ţinând cont că Romeo Couţi este jurnalist la TVR Cluj, prof. univ. dr. Alexandru Ghişa a fost diplomat inclusiv în Ungaria, iar col. (r.) Tudor Păcuraru este co-autor al volumului Târgu Mureş 1990: Zori însângerate. Conflictele interetnice din 1989-1990 in dosarele CNSAS.

Întrebarea a venit în contextul în care în fiecare an, în 10 martie, de „Ziua Libertăţii Secuieşti”, Consiliului Naţional Secuiesc organizează o manifestaţie la Târgu Mureş şi transmite o petiţie adresată Guvernului şi Parlamentului României prin care solicită autonomia secuilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cum s-a întâmplat şi în acest an. Iar consilierul principal al prim-ministrului ungar, Katalin Szili, a declarat tot la Târgu Mureş, cu aceeaşi ocazie, că Guvernul ungar susţine aceste aspiraţii, precizând că există o practică a autonomiei în Europa, dar „Europa o trece sub tăcere”, potrivit agenţiei ungare de presă MTI.

Prof. univ. dr. Alexandru Ghişa: „Problematica este foarte importantă şi trebuie tratată cu celeritate şi cu mare atenţie. Nu te joci cu aceşti termeni astăzi în Europa”

Prof. univ. dr. Alexandru Ghişa este istoric, profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi fost diplomat cu misiuni de lungă durată la Budapesta (1987-1989, 2000-2005) şi Stockholm (1991-1994).

„Problematica autonomiei unei comunităţi astăzi trebuie reglementată prin acorduri internaţionale. Vedeţi, aceste comunităţi să zic alogene într-un stat cu o majoritate diferită nu se poate reglementa numai într-un stat sau altul, pentru că astăzi există o interdependenţă în relaţiile internaţionale. La noi se vorbeşte despre autonomia Ţării Secuilor. Cum treci frontiera, chiar şi în Ungaria, să ştiţi că lumea nu prea ştie de autonomia secuilor, lumea vorbeşte de autonomia Transilvaniei.

La o reuniune, la care am participat, chiar dl Markó Béla a fost întrebat care este stadiul activităţii pe problematica autonomiei Transilvaniei. Şi aceasta era la o universitate internaţională, întrebarea fiind spusă de un britanic. Ei nu percep izolat, dar toată lumea ştie de Transilvania. În Statele Unite, în Anglia, când vorbeşti de Transilvania, lumea se dă cu un pas în urmă. (…) Am lucrat ca diplomat şi la Londra. Seara fusese un film despre Transilvania. O doamnă de la Foreign Office (n.n. – Ministerul de Externe), când un coleg m-a prezentat şi a spus că sunt din Transilvania, a făcut un pas înapoi. Vedeţi percepţia care există. Foarte puţină lume ştie de Ţara Secuilor, dar de Transilvania ştie toată Europa şi toată America. Deci problematica este foarte importantă şi trebuie tratată cu celeritate şi cu mare atenţie. Nu te joci cu aceşti termeni astăzi în Europa.

Se pune problema autonomiei Transilvaniei, dar lumea nu realizează că de fapt Transilvania e cu totul diferită faţă de alte zone similare, pentru că e totuşi o majoritate românească aici. Trebuie să obţii şi votul românilor în această chestiune. Secui singuri sau maghiari singuri nu pot obţine niciodată această Transilvanie. (…) Am lucrat în exterior, am lucrat şi la Londra, şi la Stockholm, am fost la reuniuni, nici în alte părţi habar nu are lumea de autonomia Ţării Secuilor”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Ghişa.

Romeo Couţi: „Ceea ce este foarte interesant e că Guvernul Orbán încurajează politica de achiziţii de imobile”

Jurnalistul TV senior la TVR Cluj, Romeo Couţi, coordonatorul volumului „Lebăda neagră de pe Balaton” – Viktor Orbán şi o obsesie asumată, consideră că „jocul” nu merge în registrul autonomiei şi atrage atenţia asupra masivelor achiziţii de imobile din Transilvania de către guvernul ungar.

„Nu cred că jocul, după părerea mea de jurnalism, merge în registrul autonomiei. Dimpotrivă, ceea ce este foarte interesant e că Guvernul Orbán încurajează politica de achiziţii de imobile, de terenuri. În centrul Clujului, aproape 90% din clădiri sunt ale statului maghiar. Universitatea Sapientia este fondată de statul maghiar. Eu am avut o teorie legată de modul de fondare a statului Israel. Când s-a discutat fondarea statului Israel, aproape 80% din teritoriile respective palestiniene erau cumpărate de Israel, proprietate privată. Oare se poate aplica aceeaşi metodă şi acum, într-un anumit moment? Cert este că regimul Orbán este într-o fază intensă de cumpărături imobiliare şi de terenuri în Transilvania”, a spus jurnalistul Romeo Couţi.

Col. (r.) Tudor Păcuraru:Din alt punct de vedere, asistăm şi la exploatarea politică a acestei identităţi”

Col. (r.) Tudor Păcuraru, fost şef de Birou de Analiză Sinteză al SRI şi co-autor al volumului Târgu Mureş 1990: Zori însângerate. Conflictele interetnice din 1989-1990 in dosarele CNSAS, a evidenţiat că „la Bucureşti suntem puţini perplecşi”, deoarece foarte puţini cetăţeni se declară secui la recensăminte, ci maghiari, ceea ce „este păcat”.

„În primul rând, elementul secuiesc în istoria Transilvaniei şi în istoria României este unul foarte important, este unul care nu poate fi ignorat. Gândiţi-vă numai la Mihai Viteazul, gândiţi-vă la Ştefan cel Mare, au avut oşti secuieşti alături. Marea problemă este că la Bucureşti suntem puţini perplecşi. Foarte puţini dintre concetăţenii noştri se declară secui. Practic, secuii au dispărut, se declară maghiari. Ori e păcat, identitatea secuiască este aparte, e o identitate religioasă, o moştenire istorică, este chiar o moştenire dialectală. E păcat să se piardă. Se pierde diversitatea care face valoarea Transilvaniei, pentru că dacă nu există această diversitate este exact ca şi pe vremea lui Ceauşescu, există numai Cico, iar Cico este din ce în ce mai prost. În momentul în care o societate este multiculturală apare un fenomen de competiţie. A existat tot timpul şi puteţi să-l observaţi foarte bine la Săliştea Sibiului. Acest mic orăşel românesc era aşezat în coasta Sibiului, iar românii încercau să se ridice la nivelul cultural al saşilor şi în bună măsură au reuşit, s-a văzut şi se vede. Din această cauză, renunţarea la o componentă a acestei diversităţi culturale, la identitatea secuiască… mie-mi pare chiar rău.

Din alt punct de vedere, asistăm şi la exploatarea politică a acestei identităţi. Pe de o parte, se şterge cu guma prezenţa reală a elementului secuiesc în Transilvania, ceea ce e mare păcat, iar pe cealaltă parte este exploatată ideea (de autonomie – n.n.) numai aşa pentru a zgândări lucrurile, prin tot felul de manifestaţii care nu sunt percepute bine la Bucureşti. Ar trebui altfel abordată. Nu avem altă cale decât împreună. Obsesia aceasta pentru tot felul de porniri autonomiste este insuflată în mod vizibil de afară, prin emisari care vin încoace. Pe ei (n.n. – pe emisari) nu îi atinge, ei provoacă valuri şi după aceea pleacă şi ne lasă pe noi să ne descurcăm. Markó Béla e un om cu scaun la cap, şi ţin minte că acum vreo 15-20 de ani poate, în momentul în care a venit aici un jurnalist de acesta cu idei, Bayer Zsolt, cerea Hai să facem un Kosovo aici în Transilvania şi Markó Béla l-a întrebat Dar dumneata ai copii? Nu! Păi atunci ce vorbeşti, eu am copii şi copiii mei ar putea să moară într-un Kosovo în Transilvania, aşa că lasă-ne în pace.

Lansarea volumului „Lebăda neagră de pe Balaton” – Viktor Orbán şi o obsesie asumată, de la Miercurea-Ciuc a fost organizată de Filiala Harghita a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.