Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Convieţuirea interetnică din Harghita, din nou pe masa autorităţilor judeţene | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Convieţuirea interetnică din Harghita, din nou pe masa autorităţilor judeţene
Convieţuirea interetnică din Harghita, din nou pe masa autorităţilor judeţene

Convieţuirea interetnică din Harghita, din nou pe masa autorităţilor judeţene

 Consiliul Judeţean, prin Asociaţia pentru Judeţul Harghita, a organizat, ieri, o masă rotundă” pe tema convieţuirii interetnice

 Consilierul judeţean Ion Proca, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Horváth István – şi vicepreşedintele Asociaţiei „Gelem Gelem”, Sándor Csilla, precum şi primari din judeţ sau reprezentanţi ai unor organizaţii au fost invitaţi să participe la o masă rotundă pe tema convieţuirii interetnice în judeţul Harghita, moderatorul discuţiilor fiind vicepreşedintele CJ, Incze Csongor.

Ion Proca a dorit să-şi pună prezentarea sub titlul preluat de la un articol al unui scriitor contemporan, referitor la criza imigranţilor cu care se confruntă Europa: Opinii, emoţii, principii.

El era de părere că important ar fi ca la masa dialogului să se aşeze, în primul rând, reprezentanţii politici, deoarece politicul ar putea fi cheia bunei convieţuiri româno-maghiare, tot la fel cum politicul ar putea dezvolta economic judeţul.

În acelaşi timp, spunea Ion Proca, „pentru a putea fi creată şi întreţinută puntea de legătură între comunităţi, în primul rând va fi necesară reunificarea spaţiului educaţional. Am citit multe articole, concluzii ale specialiştilor care s-au aplecat asupra fenomenului şi pot să vă spun, ca unul care era în învăţământ în anii în care s-a ales varianta studiului fiecare în limba lui, că eu cred că aceea nu a fost o hotărâre foarte înţeleaptă. Cred că reuniunea spaţiului educaţional, un timp, încet, la nivele mici, ar putea fi o foarte bună soluţie pentru reechilibrarea cadrului normal de convieţuire între noi”.

Preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Horváth István, a prezentat concluziile unui studiu privind relaţiile dintre români şi maghiari. Iar concluzia cercetării este că în judeţul Harghita nu se poate vorbi despre convieţuire între români şi maghiari, cele două etnii trăind, practic, una lângă cealaltă.

De asemenea, din anumite motive – structura populaţiei, caracteristica politicii din judeţ – sunt mici posibilităţile ca aceste relaţii interetnice să fie conflictuale. „Există o structură teritorială în care există o concentrare a populaţiei româneşti în anumite zone – explica Horvaáh István. Există şi o pondere semnificativă, de 25%, majoritatea în oraşe mari din Harghita şi Covasna; şi acolo există un anumit tip de paralelism, dar acesta ţine mai degrabă de convieţuirea comunitară, nu neapărat de alte dimensiuni ale vieţii sociale, dat fiind faptul că incidenţa mariajelor mixte – a românilor care trăiesc în cupluri mixte – este destul de mare. Putem să spunem că dacă la nivelul judeţului fiecare al 5-lea român care trăieşte în cuplu are pereche de altă etnie decât română, în oraşele mai mari ponderea este mult mai mare şi putem să vedem că dincolo de această lipsă de comunicare comunitară, totuşi, reţelele sociale, viaţa cotidiană, relevă alte dimensiuni.

La nivel de judeţ nu există o formă de integrare şi spaţii care să scoată în evidenţă o anumită formă de colaborare, cooperare; există, de fapt, un fel de paralelism. Unele elite îşi asumă acest lucru în felul următor: un consilier român spune că eu, mai degrabă, mă duc la Prefectură sau mă duc la un minister dacă vreau să rezolv ceva; maghiarii merg la Consiliul Judeţean”.

La rândul ei, vicepreşedinta Asociaţiei „Gelem Gelem”, Sándor Csilla, a prezentat o serie dintre problemele cu care se confruntă romii din judeţ. Lipsa locurilor de muncă, condiţii de viaţă şi situaţia locativă care nu corespunde normelor minime în ceea ce priveşte igiena, refuzul unor medici de familie de a-i prelua pe romi, lipsa actelor de identitate, toate acestea îi caracterizează şi pe romii din judeţ.

Conform datelor statistice, spunea Sándor Csilla, cei mai mulţi romi sunt în zona Cristur şi în zona Odorhei – Cristur, Atid, Avrămeşti, Corund, Şimoneşti, Mărtiniş – în zona Ciucului de Jos – Cozmeni, Tuşnad, Sânmartin – în zona Gheorgheni şi în zona Topliţa.

Prioritar în rezolvarea situaţiei romilor, arăta Sándor Csilla, ar fi îmbunătăţirea condiţiilor locative ale romilor – apă potabilă, electricitate – crearea unor locuinţe sociale pentru romi şi asigurarea eliberării actelor de identitate pentru cei care încă nu le au.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.