Colocviul Priorităţi de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc şi Ziua Porţilor Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 21 septembrie 2021
Home » Cultură » Colocviul Priorităţi de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc şi Ziua Porţilor Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc
Colocviul <i>Priorităţi de cercetare în estul Transilvaniei</i>, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc şi Ziua Porţilor Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc

Colocviul Priorităţi de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc şi Ziua Porţilor Deschise pe situl arheologic din Păuleni-Ciuc

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a organizat în data de 12 august colocviul Priorităţi de cercetare în estul Transilvaniei, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, punct muzeal al MNCR. Evenimentul a început cu un moment festiv pentru dr. Ana Dobreanu, muzeograf şi cercetător MNCR,care a fost distinsă cu o diplomă de excelenţă din partea Ministerului Culturii, acordată de Cristian Lazăr, subsecretar de stat, pentru întreaga activitate şi valoroasa contribuţie adusă culturii şi educaţiei, la nivel atât local cât şi naţional. O diplomă de excelenţă i-a acordat şi conducerea MNCR.

Programul colocviului, moderat de dr. Valerii Kavruk, manager al MNCR, a cuprins prezentări susţinute de specialişti ai muzeului şi de colaboratori ai acestuia, pe latura cercetării şi rezultatelor din cadrul proiectelor arheologice desfăşurate recent.

Dr. Dan Ştefan a susţinut o prezentare pe tema Investigaţiile geofizice şi cercetarea prin teledetecţie, priorităţi ale arheologiei moderne, punctând aspecte legate de tehnologiile avansate cu care MNCR lucrează pe teren – fotografii aeriene care permit realizarea de modele digitale şi conferă o modalitate actuală de supraveghere a săpăturilor, prelucrarea avansată a imaginilor digitale, despre tehnologia LiDAR – cel mai mare proiect de arheologie desfăşurat în prezent în România, despre tehnologii precum magnetometria şi georadarul.

Dr. Maria-Magdalena Ştefan a redat o sinteză de Noi descoperiri arheologice cu ajutorul tehnologiei LiDAR în estul Transilvaniei, realizate recent de MNCR sau aflate în curs de realizare, identificarea unor noi puncte de fortificaţie, cercetarea lor şi continuarea investigaţiilor în acest sens, în urma cărora se va putea prezenta Ministerului Culturii o nouă listă de situri care să devină arii protejate.

Dr. Alexandru Popa a ridicat o problematică aparte în comunicarea sa cu titlul Arheologia şi istoria Frontierei de est a Daciei Romane. Analizând importurile provincial-romane în mediul dacilor liberi, a pus sub semnul întrebării procesul de romanizare a populaţiilor necucerite de Imperiul Roman, aşa cum este el înţeles şi prezentat în compendiile de istorie. Prezentarea aduce o nouă abordare în înţelegerea istoriei dacilor din afara provinciei romane.

Drd. Andrea Popa a prezentat procesul de Înscriere pe Lista patrimoniului mondial UNESCO a Limesului Daciei Romane, riscuri şi oportunităţi pentru comunităţile locale, subliniind avantajele şi riscurile unei asemenea nominalizări. Discursul, axat pe studiul de caz al Limesului Dacic ca parte componentă a sitului transnaţional Frontierele Imperiului Roman, a atras atenţia asupra necesităţii consultării comunităţilor locale cu privire la orice demers în acest sens, pentru a se evita respingerea dosarului de către Comisie şi, implicit, eşecul întregului proces de nominalizare.

Dr. Dan Buzea a vorbit despre Descoperirile culturii Cucuteni-Ariuşd de la Dâmbul Cetăţii-Várdomb şi importanţa lor pentru cunoaşterea acestei civilizaţii în Depresiunea Ciucului, prezentare susţinută pe teren, la situl arheologic din Păuleni-Ciuc. În zona depresiunii Ciucului sunt cunoscute 3 situri reprezentative pentru cultura Cucuteni-Ariuşd, localizate în Păuleni-Ciuc, Sâncrăieni şi Bancu, în care s-au găsit vestigii ce cuprind structuri de locuinţe şi obiecte precum piese de ceramică şi diverse unelte. Dintre acestea, situl din Păuleni-Ciuc (datat cca 4500 î.Hr.) a fost cel mai mult cercetat, devenind cel mai reprezentativ sit din estul Transilvaniei în ce priveşte mărturiile materiale ale culturii Cucuteni-Ariuşd.

Dr. Valerii Kavruk şi drd. Puskás József au vorbit despre Importanţa sitului de la Păuleni-Ciuc în elucidarea relaţiilor Transilvaniei cu Moldova,conturând o idee clară despre civilizaţiile care au populat succesiv aşezarea localizată în punctul care azi poartă numele de Dâmbul cetăţii şi despre urmele lăsate de trecerea lor. Prezentarea a avut loc de asemenea pe sit. „Situl ocupă poziţia strategică pe una dintre cele mai importante căi de comunicare între Transilvania şi Moldova. Acest sit a fost fortificat în repetate rânduri cu şanţuri, valuri de pământ şi palisade de lemn, iar în ultima fază cu zid de piatră. Prima comunitate care s-a aşezat în acest loc a venit din Moldova, din mediul culturii Cucuteni, în jurul anului 4500 î.Hr. Apoi, între cca. 4250 şi 1700 î.Hr., situl a fost stăpânit succesiv de comunităţi venite din Depresiunea Transilvaniei (Bodrogkeresztúr, Coţofeni, Jigodin, Ciomortan şi Wietenberg). Acestea din urmă aveau legături strânse cu comunităţile din Moldova, mai ales cu cele aparţinând culturilor Cucuteni, Amforelor Sferice, Costişa şi Monteoru. Unul dintre motivele cele mai importante ale acestor legături au fost schimburi economice, estul Transilvaniei şi vestul Moldovei fiind reciproc complementare în resursele naturale importante. Astfel, munţii adiacenţi sitului de la Păuleni-Ciuc – Hăşmaşului şi Harghitei – sunt bogate în surse de cupru, în timp ce Subcarpaţii Moldovei abundă în surse de sare”, explica dr. Valerii Kavruk.

Ziua Porţilor Deschise pe Şantierul arheologic Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetăţii (Várdomb), cu ghidaje de specialitate şi o expoziţie foto-documentară

Tot la finalul săptămânii trecute, MNCR a pregătit o Zi a Porţilor Deschise la situl arheologic din Păuleni-Ciuc, „Dâmbul Cetăţii-Várdomb”, jud. Harghita, prilej cu care publicul larg a putut vizita, afla informaţii şi de asemenea a putut urmări munca arheologilor MNCR.

Începând din 1999, echipa de specialişti formată din dr. Valerii Kavruk, responsabil ştiinţific, dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan, dr. Maria-Magdalena Ştefan şi drd. Puskás József, alături de colaboratori externi cu specializări multiple în problemele preistoriei, precum prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Roxana Munteanu şi Björn Briewig, cercetează fără întrerupere această aşezare, cu rezultate importante atât pentru preistoria zonei, cât şi pentru preistoria spaţiului sud-est european. Cercetările arheologice din ultimii ani evidenţiază urmele mai multor aşezări ce datează din perioada epocii cuprului (cultura Ariuşd-Cucuteni, mileniile V-IV î.Hr.) şi epocii bronzului (culturile Ciomortan-Costişa şi Wietenberg, mileniul II î.Hr.).

De ziua porţilor deschise, cei interesaţi au putut afla ce înseamnă un şantier arheologic, cum arată un sit, au avut parte de ghidaj de specialitate asigurat chiar de membrii colectivului de cercetare şi au putut vizualiza o expoziţie foto-documentară amenajată în apropierea sitului, din care reies informaţii preţioase referitoare la intervalul în care au avut loc săpături (1999 – prezent), cercetări, descoperiri şi consemnarea lor, extrase din jurnalele de săpătură. În cadrul expoziţiei se regăsesc unele dintre cele mai importante descoperiri din cadrul cercetării de anul acesta. Cu alte cuvinte, pentru public aceasta nu e doar o ocazie rară, ci şi o lecţie valoroasă, precum şi oportunitatea de a afla ce înseamnă munca de teren pentru un arheolog.

Cea mai mare parte a pieselor descoperite pe Dâmbul Cetăţii în perioada 1999-2011, sunt etalate la sediul central al MNCR din Sfântu Gheorghe, în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”. Bunurile arheologice descoperite recent (2012-2021), care se pretează a fi incluse în această expoziţie, urmează actualmente programul de conservare, restaurare, publicare, clasare şi valorificare expoziţională a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.